În procesul de dialog dintre Chișinău și Comrat sunt studiate practicile europene de funcționare ale autonomiilor teritoriale. Tirolul de Sud din Italia și Insulele Aland din Finlanda, sunt două exemple ale unor autonomii cu adevărat funcționale, deși fiecare dintre ele are o istorie distinctă. Tirolul de Sud se află în zonă de frontieră, în cea mai nordică parte a Italiei, la hotarul cu Austria și Elveția.

În prezent, autonomia extinsă a Tirolului de Sud prevede un sistem de „cote lingvistice”, prin care se asigură o împărțire proporțională a posturilor publice între germani și italieni. De asemenea, grupurilor lingvistice le este garantată educația în limba maternă, inclusiv a vorbitorilor de limba ladină.

Insulele Aland reprezintă o provincie autonomă și demilitarizată a Finlandei. Regiunea este compusă din aproximativ 6.500 de insule cu o istorie bogată.

În prezent, Insulele Aland au propriul Parlament și Guvern, iar suedeza este singura limbă oficială, deși Finlanda este un stat bilingv, cu finlandeza și suedeza ca limbi oficiale.

Atât experiența insulelor Aland, cât și cea a Tirolului de Sud, demonstrează că dialogul, delimitarea competențelor și găsirea compromisurilor, sunt vitale pentru asigurarea unei autonomii funcționale.

Susann Simolin, directorul Institutului pentru Pace din Insulele Aland: „Insulele Aland au fost parte a Regatului Suedez până în anul 1809. Suedia a pierdut Finlanda și Insulele Aland în favoarea Rusiei. Ulterior, în anul 1917, Insulele Aland au devenit independente. Existau dispute dintre Suedia și Finlanda privind Insulele Aland, deoarece localnicii sunt vorbitori de limba suedeză și ei au vrut să se întoarcă spre țara lor natală, adică Suedia. Nu exista un conflict violent, însă tensiunile erau suficiente pentru ca acest subiect să ajungă în vizorul Ligii Națiunilor”.

Zdenka Machnyikova, expert juridic internațional al CMI: „Dacă e să ne uităm la aceste două autonomii, putem vedea că un management de succes a permis să creeze condiții pentru ca aceste comunități să trăiască în pace. Astfel, aducerea diferitor perspective, experiențe europene în domeniul autonomiilor, în contextul Republicii Moldova pentru a găsit soluții relevante și în același timp pentru a dezvolta statul Republica Moldova este important”.

Elisabeth Alber, conducătorul grupului de cercetare din cadrul Eurac Research, Italia: „Statutul Tirolului de Sud este rezultatul unor negocieri lungi în anii 1950-1960. Autonomia este statuată prin legea constituțională din 1972. Aceasta stipulează că grupurile care locuiesc în Tirolul de Sud împart puterea”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#autonomii teritoriale #Gagauzia #practici europene

Premierul Vasile Tofan avertizează asupra situației hidrologice critice din lacul de acumulare de la Novodnestrovsk. Potrivit șefului Guvernului, nivelul apei a coborât de la aproximativ 120 de metri la 111 metri, în condițiile în care aportul de apă în lac este de doar circa 22 de metri cubi pe secundă.

„În ultimul timp au intrat câte 22 de metri cubi de apă acolo, pentru că a fost foarte puțină zăpadă în Carpați”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul susține că situația prezintă deja riscuri tehnologice, întrucât pragul critic ar începe, potrivit acestuia, la nivelul de 112 metri. În același timp, Tofan a spus că Ucraina continuă să evacueze din lac aproximativ 50 de metri cubi de apă pe secundă, deși aportul este mult mai mic.

„Unicul motiv din care Ucraina a continuat să diverseze din acest lac 50 de metri cubi, în timp ce are aport de 18 metri cubi, ține de relația foarte de încredere și apropiată pe care o avem cu partea ucraineană”, a afirmat premierul.

Tofan a declarat că a discutat personal despre situație cu premierul ucrainean, cu președintele Volodimir Zelenski și cu ministrul Energiei al Ucrainei, solicitând menținerea debitului de apă.

„M-am rugat personal pe președintele Zelenski când a venit la Chișinău. Am spus că, vă rog frumos, nu le dați cel mai bun argument rușilor să ne lăsați fără apă”, a relatat premierul.

Potrivit lui Tofan, nivelul apei din lacul de acumulare ucrainean a ajuns, la rândul său, la un minim istoric. El a menționat că această situație pune presiune inclusiv asupra orașului Hotin, care este alimentat cu apă din lac. Premierul califică situația drept o problemă de amploare regională și spune că aceasta trebuie tratată fără speculații politice.

„Este o catastrofă efectiv ecologică, e un subiect prea important pentru a-l dezbate de o manieră speculativă și a-l îndepărta în tot felul de artificii politice”, a declarat Vasile Tofan.

Pe 16 septembrie, Ministerul Mediului anunța că debitul Nistrului a coborât până la 16-17 metri cubi pe secundă în unele zile, iar situația este considerată gravă din punct de vedere ecologic. Gheorghe Hajder a avertizat că este important ca debitul să fie menținut cât mai constant pentru a evita agravarea situației. Potrivit ministrului, media debitului de la începutul lunii a fost de aproximativ 22-23 de metri cubi pe secundă.