Blocul pe cărbune de la Cuciurgan a avut nevoie de lucrări profilactice, acesta fiind unul dintre motivele pentru Tiraspolul a cerut 3 milioane de metri cubi de gaz cu împrumut de la Chișinău, afirmă expertul în energetică Veaceslav Moldovan. Totodată, potrivit lui, volumul era necesar și pentru menține presiunea în sistem.

Omul de afaceri a declarat în cadrul emisiunii „Территория свободы” cu Lilia Burakovski, difuzată la RLIVE TV, că în opinia sa nu era rost să fie pornit blocul pe gaz de la centrala din Cuciurgan, cu un volum atât de mic de combustibil albastru. În același timp, potrivit lui, există situații când este necesară efectuarea anumitor lucrări la sistemele care funcționează pe resurse alternative de energie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Presupun că pentru a menține tensiunea în rețea, deoarece gazul se livra în case de locuit și scădea tensiunea în sistem. Atunci MGRES lucra pe cărbune și să pornești blocul pentru două zile sau pentru volumul solicitat nu exista necesitate, cu excepția situației când blocul pe cărbune trebuia plasat în regim de reparație”, a explicat Moldovan.

În cadrul emisiunii, fostul vicepremier pentru Reintegrare Gheorghe Bălan, a punctat că nu există eficiență economică a MGRES, dacă nu avem gaz ieftin.

VIDEO Ce înseamnă MGRES pentru Republica Moldova? Explicații de la fostul vicepremier pentru reintegrare

#centrala #Chisinau #Cuciurgan #gaz #împrumut

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.