Anterior era sancționată doar coruperea electorală activă. Erau sancționați doar cei care ofereau, nu cei care acceptau. Din 2024, legiuitorul a decis să poarte răspundere și alegătorul, dacă acceptă mită în schimbul votului, afirmă experta Promo-LEX, Mihaela Duca, într-un interviu la RLIVE TV.

Potrivit reprezentantei organizației non-comerciale, anchetele și investigațiile jurnalistice au demonstrat că fenomenul persistă și nu se întâmplă doar în ziua alegerilor, ci și înainte sau după scrutin. În opinia sa, corupția electorală reprezintă nu doar bani, ci a început să fie mascată sub forme mai complexe și mai greu de demonstrat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Noi am văzut inclusiv din acele investigații jurnalistice, cei care intenționau să corupă alegătorii, făceau o promisiune. Ca după ce era prestat serviciul, să se întâlnească într-un loc necunoscut și să ofere mită electorală. Am văzut și ascunderea mitei electorale sub formă de ajutoare sociale, pensii, ajutoare venite din exterior pentru o anumită categorie de alegători. Am văzut mascare sub formă de contracte de muncă, contracte de filantropie. Aceste forme sunt mai complexe, mai complicat de demonstrat, investigat și de tras la răspundere pe cei vinovați.

Am văzut și acele transferuri prin intermediul aplicațiilor care nu sunt gestionate în Republica Moldova. În lipsa controlului asupra acestor sisteme financiare, este destul de complicat de investigat acest fenomen”, a explicat Mihaela Duca.

Acest produs a fost realizat în cadrul Campaniei „Votează liber și raportează corupția electorală!”, implementate de Asociația Promo-LEX. Materialul a fost realizat cu susținerea proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca. Conținutul acestui material aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Promo-LEX, ONU, inclusiv a PNUD, a statelor membre ale ONU sau a donatorilor

#corupție electorală #interviu #Mihaela Duca #Promo-Lex #RLIVE TV

Ministrul interimar român al Apărării, Radu Miruță, a anunțat vineri, 14 august, că, în ultimele 96 de ore, radarele MApN au detectat peste 100 de drone în proximitatea spațiului aerian românesc. Câteva zeci dintre acestea au fost lansate în roiuri, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor dunărene din Ucraina, iar aeronavele de luptă NATO au fost ridicate de șapte ori. Precizările vin în contextul în care România a înregistrat vineri o serie de incidente cu drone, fiind identificate fragmente sau resturi provenite de la patru aparate de zbor fără pilot într-o singură zi, transmite antena3.ro.

„Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră.

În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”.

Nu există însă indicii conform cărora gradul de risc ar fi crescut pentru populație, a precizat Radu Miruță.

„Aeronave de luptă NATO au fost ridicate preventiv de 7 ori și au fost 9 ridicări graduale ale nivelului de alertă pentru misiunile de poliție aeriană, urmate apoi de o decolare sau nu, în funcție de situație. De 3 ori, în același interval de 96 de ore, a fost ridicat și elicopterul, cu scop de prevenție ori de cercetare.

Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”.

Mai multe fragmente de dronă au fost descoperite

Patru drone au fost descoperite în România într-o singură zi. Vineri dimineaţa, 14 august 2026, la Costineşti, mai multe bucăţi dintr-un aparat de zbor fără pilot au fost găsite într-un post de salvamar, iar la câteva ore distanţă, resturile dronei căzute în nord-vestul județului Tulcea, au fost identificate într-o zonă din apropierea localității Greci, în Munții Măcinului.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunţat vineri după-amiaza că a fost descoperită o dronă prăbuşită în localitatea Plauru, situată în județul Tulcea. Anunţul vine la scurt timp după ce au fost identificate fragmentele din aparatul de zbor fără pilot care a ajuns în Munţii Măcinului.

Înainte să se prăbușească și să explodeze, drona din Tulcea a zburat deasupra unui sat din județ. Paul Berechet a filmat aeronava fără pilot în timp ce traversa cerul deasupra satului Răchelu, aflat pe raza localității Luncavița, la câțiva kilometri de zona în care s-ar fi prăbușit drona.