Într-o dimineață obișnuită, camerele de supraveghere ale Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București au surprins trei vulpi în zona exterioară a instituției, în plin centrul orașului. Evenimentul, neobișnuit pentru mediul urban, a fost publicat de reprezentanții muzeului și considerat o oportunitate de educație științifică, scrie stirileprotv.ro.

„Prezența acestor animale este un semnal clar că fauna sălbatică se adaptează la transformările mediului create de om. Este un subiect de ecologie urbană care poate fi explicat și înțeles, fără să-l privim cu teamă”, a explicat dr. Luis Popa, directorul Muzeului Antipa.

Potrivit reprezentanților muzeului, apariția vulpilor în orașe mari nu este un fenomen izolat, iar animalele se adaptează din ce în ce mai bine mediului urban. Ele sunt atrase de spațiile verzi, resursele alimentare și coridoarele ecologice ale orașului.

Pe durata observațiilor, nu a existat nicio interacțiune între animale și vizitatori, astfel încât nu au existat riscuri pentru public sau personal. Specialiștii muzeului tratează acest fenomen ca pe o oportunitate de educație științifică, monitorizând comportamentul vulpilor și impactul lor asupra biodiversității urbane.

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este unul dintre cele mai importante din România și Europa de Est, fondat în 1834 de Marele Ban Mihalache Ghica, care a donat colecții valoroase de monede, fosile, animale și opere de artă.

Astăzi, muzeul deține aproximativ 2 milioane de exemplare științifice, grupate în colecții zoologice, geologice, paleontologice, de anatomie comparată, antropologie și etnografie. Cu peste 500.000 de vizitatori anual, muzeul este una dintre cele mai vizitate instituții culturale din România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Evenimentul surprinde atenția asupra modului în care fauna sălbatică se adaptează la oraș și oferă un exemplu de ecologie urbană care poate fi studiat și înțeles de publicul larg.

#București #Romania #vulpe

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.