Un moment de neatenție a fost suficient pentru a transforma o seară obișnuită într-un incident grav, soldat cu rănirea unui copil de doar un an, în orașul Rîbnița. În seara zilei de 2 ianuarie, părinții micuțului s-au prezentat de urgență la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Raional din Rîbnița, după ce copilul a suferit o arsură la mână provocată de un șoc electric.

Incidentul s-a produs la domiciliu, în timp ce întreaga familie se afla în apartament, potrivit informațiilor oferite de părinți, citați de autoritățile locale. Aceștia au relatat că tatăl copilului, un bărbat în vârstă de 47 de ani, conecta la priză mai multe încărcătoare pentru telefoane mobile. La un moment dat, bărbatul s-a distras, iar copilul, curios, a întins mâinile către unul dintre încărcătoarele aflate sub tensiune.

În urma contactului cu sursa electrică, micuțul a început să plângă, semn că suferise un șoc electric. Realizând gravitatea situației, părinții nu au pierdut timp și au transportat imediat copilul la spital pentru îngrijiri medicale.

Medicii i-au acordat ajutorul necesar și au decis ca băiatul să rămână sub supravegherea specialiștilor. Starea copilului este monitorizată de personalul medical, pentru a preveni eventuale complicații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acest context, reprezentanții organelor de drept reamintesc că aparatele electrice uzuale, chiar dacă par inofensive, pot reprezenta un pericol major pentru copiii mici. Aceștia subliniază că încărcătoarele, prelungitoarele și prizele fără capace de protecție trebuie păstrate în afara accesului copiilor, pentru a evita astfel de incidente.

#incident #rani #șoc electric

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.