După un an de incertitudine, Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” rămâne în continuare „blocată” la propriu, lucru care ar putea dura încă mulți ani înainte, o spun chiar responsabilii instituției. Autoritățile de la Chișinău nu au deocamdată un proiect despre cum ar trebui să arate în viitor clădirea, nu cunosc de câți bani ar fi nevoie pentru construcția filarmonicii de la zero, însă spun că actuala guvernare va depune tot efortul pentru a o readuce la viață.

Până acum s-au adunat, atât pe contul filarmonicii, cât și pe cel al Ministerului Finanțelor peste 4 milioane de lei, bani care însă sunt insuficienți pentru a reabilita clădirea.

Ministrul Culturii susține că filarmonica or ce a mai rămas din ea va fi demolată, însă vor fi păstrate unele elemente arhitecturale care se vor regăsi în noua clădire.

„A trecut un an, întrebări sunt foarte multe. Întrebări despre ce s-a întâmplat, ce s-a făcut timp de un an, ce va fi în continuare. Ce vom construi pe acest loc? Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” se va construi pe acest loc, asta este sigur. Concluzia comisiei de experți etse că trebuie să mergem pe calea unei filarmonici noi. Intenționăm să construim o filarmonică modernă, calitativă. În noua clădire vor fi elemente din vechea filarmonică. În caietul de sarcini care va fi elaborat de Ministerul Culturii se va regăsi și elementul păstrării elemntelor arhitecturale. Au fost făcute doar 2 rapoarte, prezentate fostului minister, iar fosta guvernare s-a izolat de această problemă și nu s-a făcut nimic. Vom organiza un concurs internațional, idei despre cum trebuie să arate o filarmonică modernă. Vom face consultații publice. Suntem în proces de identificare a surselor pentru reconstrucția filarmonicii, trebuie mai întâi să facem un deviz, proiect pentru a înțelege de ce bani avem nevoie”, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan.

La rândul său, directorul Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” a ținut să precizeze că fosta guvernare a tărăganat procesul, iar motoarele abia acum s-au repornit. Își dorește să vadă o filarmonică nouă, modernă, mai declară șefa instituției culturale.

„Filarmonica va fi aici, pe acest loc, asta ne dorim cu toții. Într-un an s-au făcut pași, la început mai rapid, după s-a tărăganat, s-a stopat totul. Acum avem încrederea că vom merge mai departe. Primul pas este lansarea concursului de idei, vom selecta cel mai adecvat concept, proiect de construcție a filarmonicii. Va fi făcut totul de la zero. Vrem o instituție modernă, performantă”, a declarat directorul filarmonicii, Svetlana Bivol.

Amintim că în data de 24 septembrie 2020, un incendiu violent a mistuit peste 3500 m2 din clădirea Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”. Tavanul sălii principale a cedat, iar vălvătaia a distrus mai multe instrumente muzicale. Abia în dimineața zilei de 25 septembrie, incendiul a fost stins de pompieri.

Fondată în 1940, Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” a devenit cea mai importantă instituţie de concert din țara noastră desfăşurând o amplă activitate în diverse direcţii: muzica academică, populară, muzica uşoară şi jazz. La Filarmonica Naţională şi-au început activitatea cele mai reprezentative colective, printre care ansamblurile „Joc”, „Fluieraş”, „Lăutarii”, personalităţi notorii ale culturii cum ar fi Serghei Lunchevici, Vladimir Curbet, Nicolae Botgros, Nicolae Sulac, Tamara Ciobanu.

Mândria Filarmonicii Naţionale sunt colectivele cunoscute în toată lumea – Orchestra Simfonică şi Capela Corală Academică „Doina”, ambele fondate în anul 1930. Din 2006, în cadrul filarmonicii activează Orchestra de Muzică Populară „Folclor”.

#filarmonica #incendiu #rezultate

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.