Undeva, cineva s-a gândit că un eventual impact între Pământ și Lună ar fi o premisă bună pentru un film. Cum scrii un scenariu pentru un film care intră la aceeași categorie cu filme clasice precum „The Day After Tomorrow” sau „Independence Day”? Răspunsul ni-l dă regizorul Roland Emmerich, pur și simplu, ciocnești Luna de Pământ. Interesant sau stupid, calitatea scenariului și a viitoarei pelicule, în ansamblu, rămâne la aprecierea ta.

În primul trailer al celui mai recent film al său, „Moonfall”, satelitul natural al Pământului a decis să facă omenirii o mare favoare și să-i curme suferința, prin coliziunea dintre cei doi aștri.

Moonfall – un nou film dezastru

Ai putea crede că titlul său spune aproape tot ce trebuie să știi despre „Moonfall”, dar, din păcate, sfârșitul lumii este doar o parte a poveștii. Potrivit scenariului oficial al filmului, o „forță misterioasă” este cea care pune Luna pe cursul coliziunii sale cu Pământul.

Salvarea omenirii, planetei și a țestoaselor de Galapágos depind de un executiv al NASA, un fost astronaut și, ghici ghicitoare, un teoretician al conspirației. Rolurile menționate anterior vor fi interpretate de Halle Berry, Patrick Wilson și John Bradley.

„Acești eroi improbabili vor porni într-o misiune imposibilă în spațiu, lăsând în urmă pe toți cei pe care îi iubesc, doar pentru a afla că Luna noastră nu este ceea ce credeam că este”, spune rezumatul oficial al filmului.

Încă sper că în spatele acestei „conspirații planetare” nu stau, te-ai prins, extratereștrii. Nu că aș avea ceva împotriva lui E.T., dar mi-ar plăcea un film cu un scenariu nou și original, cu adevărat unic. Oricum ar fi, „Moonfall” pare că va fi un mod distractiv de a petrece o oră sau două, uitând de toate problemele reale care bântuie omenirea în acest moment.

Filmul va debuta în cinematografe pe 4 februarie 2022.

#film #lună

Opoziția parlamentară inițiază procedura de suspendare din funcție a președintei Maia Sandu. Un proiect în acest sens, semnat de 46 de deputați, a fost înregistrat marți, 29 septembrie, la Secretariatul Parlamentului. Anunțul a fost făcut de deputatul Ion Chicu.

Potrivit lui Chicu, opoziția consideră că șefa statului ar fi încălcat principiul separației puterilor în stat și și-ar fi atribuit competențe ale altor ramuri ale puterii. Deputatul a invocat și situația socială, economică și politică din Republica Moldova.

„Condamnăm modul de administrare a statului de către actuala guvernare prin încălcarea principiului separației puterilor în stat și prin arogarea abuzivă de către președintele Republicii Moldova a competențelor celorlalte ramuri ale puterii de stat”, a declarat Ion Chicu.

Inițiativa este susținută și de deputatul fracțiunii „Alternativa”, Gaik Vartanean. Acesta a spus că un astfel de demers este firesc, în opinia sa, atunci când există suficiente argumente.

„Inițiativa este una firească în toate țările civilizate când sunt argumente suficiente în acest sens”, a declarat Vartanean.

Deputata Valentina Meșină, de la Partidul „Construim Democrația Acasă”, a criticat situația socială din țară.

„Oamenii au rămas disperați, cu frigă, în prag de iarnă. (…) Poporul geme, ar fi bine ca Maia Sandu să iasă sincer și să spună că Republica Moldova a eșuat ca stat, să- și expună eșuarea în fața poporului, să-și ceară scuze. Dar știm că asta nu o va face… De aceea suntem aici pentru a cere demisia.”, a spus Meșină.

La rândul său, deputatul Partidului Nostru, Alexandru Berlinschi, a invocat principiul egalității în fața legii și a acuzat conducerea țării că nu l-ar respecta.

„Legea trebuie să fie egală pentru toți. Cu regret, se constată că anume din partea primelor persoane acest lucru nu este respectat”, a declarat Berlinschi.

Anterior, președinta Maia Sandu declara că inițiativa opoziției privind suspendarea sa din funcție „este doar un exemplu de acțiune din partea celor care lucrează în interesele Moscovei”.

Potrivit Constituției, procedura de suspendare a președintelui poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre deputați, adică 34 din cei 101 parlamentari. Propunerea trebuie apoi adusă la cunoștința șefului statului, care are dreptul să ofere explicații în fața Parlamentului.

Pentru suspendarea propriu-zisă sunt necesare cel puțin 67 de voturi, adică două treimi din numărul deputaților aleși. Dacă Parlamentul aprobă suspendarea, în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum privind demiterea șefului statului.