VIDEO Fotbalul Feminin moldovenesc și-a desemnat laureatele pentru anul 2021

La Casa Fotbalului au fost premiate laureatele fotbalului feminin pentru anul 2021. Jucătoarele s-au ales și cu premii din partea partenerilor. Premiile au fost înmânate de către președintele Ligii Feminine de Fotbal din Moldova, Diana Bulgaru și secretarul general, Ruslan Plopa.

Pentru la treilea an consecutiv, Natalia Munteanu au fost desemnată cea mai bună fotbalistă a țării. Ceilalți laureați sunt din campionatul intern. Campioana, Agarista Anenii Noi are 4 laureați, Maksimum Cahul – doi, iar Legia Tiraspol – unul, scrie FMF.MD

Superaltivele anului fotbalistic 2021 la fotbal feminin:

Cel mai bun portar – Evghenia Dumic (Legia Tiraspol)
Cea mai bună apărătoare – Eugenia Railean (Agarista CSF Anenii Noi)
Cea mai bună mijlocașă – Alina Chirica (Agarista CSF Anenii Noi)
Cea mai bună atacantă – Iuliana Colnic (Maksimum Cahul)
Cea mai bună antrenoare – Alexei Gladun (Agarista CSF Anenii Noi)
Revelația anului (echipa) – FC Maksimum
Cel mai bun golgheter – Alina Chirica (Agarista CSF Anenii Noi)
Cea mai bună jucătoare – Natalia Munteanu (Dinamo Minsk Belarus)

Cea mai bună jucătoare – Natalia Munteanu (Dinamo Minsk)

„Nu mă aștept la premii niciodată sau ca la sfârșit de an să fiu desemnată cel mai bun portar sau jucător. Fac doar ceea ce îmi place cel mai mult. Cu toate acestea, sunt extrem de încântată să iau acest premiu pentru al 3-lea an la rând. Dacă se întâmplă așa, atunci sunt pe drumul cel bun și lucrez în direcția corectă. Acest premiu îl dedic familiei mele și tuturor celor care au lucrat și lucrează cu mine! Le doresc tuturor jucătoarelor un astfel de premiu, poate și mai mult. Întregii comunități fotbalistice doresc sărbători fericite alături de cei dragi și ca anul viitor să fie mult mai bun decât acesta”.

Cel mai bun portar – Evghenia Dumic (Legia Tiraspol)

„Pentru mine a fost foarte neașteptat, dar extrem de plăcut. Am muncit din greu anul acesta și mă bucur că eforturile mele au fost apreciate. Dar înțeleg că aceasta nu este limita și mai am ceva de lucrat. Păcat că acum Gala a fost în format online, pentru că emoțiile, desigur, nu sunt la fel de strălucitoare ca în realitate, dar sper că în curând totul va reveni și va fi ca înainte. La multi ani tuturor! Să aveți o vacanță plăcută!”.

Cea mai bună apărătoare – Eugenia Railean (Agarista CSF Anenii Noi)

„Nu m-am așteptat la acest premiu, pentru că nu am fost într-o formă foarte bună în acest an, dar revin cu noi forțe în 2022. Aflând că am luat acest premiu, m-am bucurat alături de familia mea. Aș fi vrut să fiu pe scenă, să simt totul în realitate, însă pandemia nu a permis în acest an. Mă bucur însă că Federația Moldovenească de Fotbal a reușit să organizeze Gala 2021 în format online. În viitor, aș dori să joc în ligile țărilor de top și să devin numărul unu pe aceasta poziție”.

Cel mai bun mijlocaș și golgheter – Alina Chirica (Agarista CSF Anenii Noi)

„Sincer să fiu, deloc nu m-am așteptat. Credeam că poate e o greșeală, dar continuam să primesc felicitări din partea jucătoarelor de club și apoi am conștientizat că într-adevăr am fost nominalizată. Chiar dacă Gala 2021 a fost în format online, am avut emoții mari, pe care nimeni nu le-a văzut. În continuare voi munci mai mult, pentru că merită să simți astfel de emoții, să înțelegi că ești pe drumul corect și că ești una din cele mai bune. În ajunul sărbătorilor, suporterilor, jucătoarelor și celor care iubesc fotbalul, vreau să le urez ca în Anul Nou să aibă parte de noroc, sănătate și doar toate cele bune”.

Cea mai bună atacantă – Iuliana Colnic (Maksimum Cahul)

„Aveam unele dubii. Am fost foarte surprinsă, urmăream Gala cu toată echipa și în momentul când am auzit numele și prenumele meu pur și simplu am început să ne bucurăm și să strigăm de bucurie (zâmbește). Aș fi vrut să fiu pe scenă, să simt realitatea, însă mi-a plăcut și varianta online, ținând cont de contextul pandemic. În viitor voi depune mult mai mult efort și voi evolua zi de zi”.

#FMF #fotbal feminin #fotbalul moldovenesc

Italia pregătește revenirea la energia nucleară, la aproape patru decenii după ce a renunțat la aceasta în urma dezastrului de la Cernobîl. Senatul de la Roma a aprobat miercuri definitiv legislația care creează cadrul pentru reintroducerea energiei nucleare în mixul energetic al țării, scrie mediafax.ro.

Legea a fost adoptată cu 81 de voturi pentru, 51 împotrivă și șapte abțineri, după ce fusese aprobată anterior și de Camera Deputaților. Potrivit AP, măsura reprezintă unul dintre principalii pași ai guvernului condus de Giorgia Meloni pentru consolidarea securității energetice și atingerea obiectivelor climatice.

Noua legislație nu autorizează însă construirea imediată a unor centrale nucleare. Ea stabilește cadrul juridic necesar pentru dezvoltarea tehnologiilor nucleare de nouă generație și permite guvernului să pregătească, în următoarele 12 luni, decrete privind autorizarea reactoarelor, standardele de siguranță, gestionarea deșeurilor radioactive și criteriile pentru alegerea viitoarelor amplasamente.

Guvernul italian își îndreaptă atenția în special către reactoarele modulare mici, cunoscute sub acronimul SMR, și către alte tehnologii nucleare avansate. Susținătorii acestora spun că ar putea fi mai sigure, mai flexibile și mai rapide de construit decât reactoarele nucleare tradiționale.

Italia a renunțat la nuclear după Cernobîl

Italia s-a numărat printre primele țări europene care au dezvoltat energie nucleară și a operat patru reactoare. Situația s-a schimbat însă după accidentul de la Cernobîl, din 1986.

În 1987, italienii s-au pronunțat prin referendum asupra programului nuclear, iar rezultatul a dus, în practică, la abandonarea acestuia. Un nou referendum organizat în 2011, după accidentul nuclear de la Fukushima, a blocat din nou revenirea țării la această sursă de energie.

Ministrul italian al Mediului și Securității Energetice, Gilberto Pichetto Fratin, a descris votul de miercuri drept un moment istoric.

Potrivit oficialului, „energia nucleară nu înseamnă o întoarcere în trecut. Atunci când este integrată cu sursele regenerabile, este o tehnologie câștigătoare, care poate oferi rezultate extraordinare pentru securitatea noastră energetică”.

Mizează pe nuclear pentru a reduce dependența energetică

Executivul de la Roma susține că revenirea la energia nucleară este justificată de creșterea estimată a consumului de electricitate, de obiectivele climatice și de necesitatea reducerii dependenței energetice a țării. Problemele de securitate energetică au devenit mai importante pentru statele europene după invazia Rusiei în Ucraina.

Italia este puternic dependentă de energia importată și, deși nu mai produce electricitate în centrale nucleare proprii, consumă energie provenită din centrale nucleare aflate în alte țări europene.

Autoritățile estimează că necesarul de electricitate va crește în următorii ani, odată cu electrificarea transporturilor, locuințelor și activităților economice, dar și cu dezvoltarea centrelor de date și a altor tehnologii cu un consum ridicat de energie.

Atitudinea italienilor față de energia nucleară pare, de asemenea, să se fi schimbat. Un sondaj realizat în iunie 2026 de compania italiană de cercetare Only Numbers arată că aproximativ 55% dintre italieni susțin centralele nucleare de nouă generație, sprijinul fiind mai ridicat în rândul generațiilor tinere.

Noile reactoare sunt încă la ani distanță

Revenirea efectivă la producția de energie nucleară nu este însă iminentă. Italia nu are încă un depozit național permanent pentru deșeurile radioactive provenite din vechiul program nuclear, acestea fiind păstrate în instalații temporare din mai multe zone ale țării.

Există și semne de întrebare privind costurile noilor tehnologii. Estimările din industrie preluate de sursa citată indică un cost cuprins între 3 și 6 miliarde de euro, fără infrastructura suplimentară și investițiile necesare în rețeaua electrică, pentru un singur reactor modular de 300 MW.

Experții centrului de analiză pentru climă și energie ECCO consideră că stabilirea unui cadru de reglementare este un lucru pozitiv, dar au avertizat asupra interesului redus al investitorilor privați pentru tehnologii care nu sunt încă suficient de competitive sau dezvoltate comercial.

Organizațiile de mediu și partidele din opoziție și-au exprimat deja dezacordul față de planurile guvernului.

Alte dispute sunt așteptate atunci când autoritățile vor începe să stabilească amplasamente concrete pentru eventualele reactoare și pentru depozitarea deșeurilor radioactive.