În Federația Rusă continuă atacurile misterioase asupra aerodromurilor. În noaptea de 6 decembrie, o dronă necunoscută a atacat aerodromul din Kursk, scrie Unian.

Potrivit guvernatorului regiunii Kursk, Roman Starovoit, în urma atacului cu drone a luat foc un rezervor de stocare a petrolului.

„În urma unui atac cu drone, un rezervor de petrol a luat foc în zona aerodromului Kursk. Nu au fost victime. Incendiul este controlat. Toate serviciile speciale lucrează la fața locului”, a declarat oficialul în dimineața zilei de marți.

Între timp, martorii oculari a raportat că atacul cu dronă a provocat un incendiu de amploare. Flăcările de la aerodrom au putut fi văzute de locuitorii mai multor cartiere ale orașului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Regiunea Kursk se învecinează cu regiunea Sumî, din Ucraina. Aeroportul Kursk-Vostocinîi este un aerodrom comun, utilizat atât de aeronavele militare, cât și de cele civile. De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina – aerodromul nu a mai primit nave civile, la fel ca alte zece aeroporturi din sudul și centrul Rusiei.

În noaptea de 5 decembrie, au avut loc explozii pe aeroportul din Reazan și Engels. Potrivit rușilor, aerodromul, care se află la o distanță de peste 800 km de Ucraina, a fost atacat de drone.

Forțele Armate ale Ucrainei au declarat că nu poartă nici o responsabilitate pentru atacurile din Rusia.

#Aeroport #atac #drona #Kursk #Rusia

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.