Reforma universităților este un proiect pe termen lung, iar beneficiile se vor resimți în timp. Declarația a fost făcută de către premierul Natalia Gavrilița, în timpul conferinței „PAS la raport”, unde partidul de guvernământ a prezentat un raport de activitate, la un an de la alegerile anticipate din 11 iulie 2021.

”Trebuie să avem răbdare și să vedem cum această reformă începută acum câteva săptămâni o să aducă îmbunătățirea studiilor pentru copiii noștri. Nu ne putem permite să ne uităm cum copiii noștri, clase întregi pleacă peste hotare la studii și rămân acolo”, a declarat Gavrilița.

Premierul susține că a mai avut o experiență similară, atunci când ministerul Educației condus de Maia Sandu a lansat reforma examenelor de bacalaureat.

”Prea puține guverne au avut curajul să se concentreze pe reforme pe termen lung, pentru că ele presupun anumite decizii complicate pe termen scurt. În Educație anume așa este, doar dacă mergi cu curaj și te conduci de interesul studentului, de calitatea studiilor, de interesele profesorilor, cercetătorilor, doar așa poți să aduci rezultate reale în educație. Mulți dintre noi, de aici, am fost la ministerul Educației când am pornit reforma Bacalaureatului. Hai să ne amintim, oameni buni, câte moțiuni de cenzură au fost lansate împotriva Maiei Sandu. Hai să ne amintim câte proteste am avut”, a declarat Gavrilița.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Planul ministerului Educației prevede că din 16 universități publice vor rămâne 11, iar unele centre de cercetare și inovație vor fi incluse în noile structuri.

#educație #reforma #universitate

Parlamentul se va întruni marți, 22 septembrie, în ședință extraordinară pentru a examina declararea stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, după ședința Consiliului Național de Securitate. Potrivit lui Grosu, decizia a fost convenită împreună cu Guvernul și instituțiile responsabile, în contextul situației critice din sectorul energetic.

„Așa cum a anunțat doamna președintă Maia Sandu, în urma Consiliului Național de Securitate, am convenit împreună cu Guvernul și instituțiile responsabile asupra necesității de a declara stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic”, a declarat Igor Grosu.

Ședința extraordinară a Parlamentului este programată pentru 22 septembrie, ora 14:30. Șeful Legislativului susține că, în această perioadă, autoritățile trebuie să acționeze coordonat pentru a asigura funcționarea serviciilor esențiale.

„Prioritatea noastră a tuturor este să avem apă, gaz, căldură, lumină și instituțiile statului să lucreze împreună pentru siguranța oamenilor”, a mai spus Grosu.

Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.