Moldova trece printr-un lanț de crize complexe și extrem de costisitoare din punct de vedere financiar și al bunăstării oamenilor. În 2020 pandemia s-a suprapus cu una dintre cele mai severe secete din ultimele decenii. În 2021 prinsă în criză de creștere a prețurilor la resursele energetice, a declarat prim-ministra, Natalia Gavrilița într-un briefing de presă susținut cu directorul general adjunct al FMI, Kenji Okamura.

„În 2022 suntem în mijlocul altei furtuni economice și umanitare cauzate de războiul din Ucraina și de consecințele devastatoare asupra lanțurilor de aprovizionare, accesului la piețe de desfacere și stabilitatea prețurilor. Războiul are repercusiuni severe prin riscuri substanțiale asupra securității alimentare regionale și globale. Guvernul a răspuns provocărilor economice cu o serie de măsuri compensatorii. Este vorba de acordarea compensațiilor acordate companiilor și populației în sumă de peste 2 miliarde. Precum și prin majorarea pensiilor dar și a diferitor plăți sociale care au crescut cu peste 6 miliarde de lei”, a precizat prim-ministra.

Potrivit ei, crizele au amplificat o serie de dezechilibre interne și externe. Creșterea prețurilor este cel mai gravă amenințare asupra nivelului de tari al populației. Asistența FMI este de un real ajutor.

„Mă bucur că am stabilit legături și cu alți parteneri în aceste vremuri dificile. Crizele au scos vulnerabilitățile de natură structurală cât și cele care pot fi înlăturate printr-o guvernanță mai bună”, a declarat Gavrilița.

La rândul său, Kenji Okamura a precizat că FMI este alături de Republica Moldova pentru a înlătura consecințele crizei care s-a abătut asupra țării.

„Am aprobat o asistență suplimentară pentru a încurajarea sprijinului păturilor vulnerabile ale populației. Lucrăm de dragul Moldovei și a statelor membre FMI. Aștept să lucrez și mai mult cu autoritățile Moldovei pentru a consolida parteneriatul nostru”, a spus cu directorul general adjunct al FMI.

Republica Moldova are un program cu FMI pe o perioadă de 40 de luni, iar la 11 mai 2022 Consiliul de directori executivi al FMI a decis majorarea de la 400 milioane de Drepturi speciale de tragere (DST) până la 594,3 milioane de DST (cca 795,72 milioane de dolari SUA) a împrumuturilor în cadrul Programului de reforme economice. Programul este susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Împrumutul este destinat redresării economice prin promovarea unui set adecvat de politici și va permite avansarea reformelor instituționale și de guvernanță pe termen lung menite să restabilească rezervele necesare pentru impulsionarea unei creșteri rapide cuprinzătoare și durabile a veniturilor. Reformele-cheie țin de domeniile incluse în cadrul de guvernanță definit de FMI, inclusiv în ceea ce privește consolidarea transparenței si responsabilizării, îmbunătățirea previzibilității politicilor publice, consolidarea instituțiilor financiare, asigurarea de reglementăii și încurajarea concurenței.

Împrumutul va fi utilizat pentru finanțarea necesităților bugetului. Cheltuielile prioritare vor include cheltuielile pentru drumuri, sectorul energetic și aprovizionarea cu ape, dar și investiții eficiente în sănătate, educație și crearea locurilor de muncă noi.

#directorul adjunct FMI #FMI #Kenji Okamura #Natalia Gavrilita

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.