George Simion, candidat la alegerile prezidențiale din România din partea AUR, cotat de unele sondaje cu șanse de a ieși în turul doi, în continuare nu va avea dreptul să intre în Republica Moldova. Despre prelungirea și păstrarea interdicției a confirmat ministrul de Externe, Mihai Popșoi, într-o ediție a emisiunii „Realitatea te privește” de la RLIVE TV. Între timp, la cererea altui candidat la Președinția României, Marcel Ciolacu, Guvernul pe care-l conduce a publicat un document trimis de autoritățile ucrainene despre motivele pentru care George Simion este interzis și în țara vecină.

Parlamentarul George Simion a reacționat la publicarea unui document primit de Guvernul României de la autoritățile ucrainene, în care se detaliază motivele care au stat la baza emiterii interdicției de intrare pe teritoriul ucrainean impusă acestuia. Liderul AUR, George Simion, cataloghează informaţiile vehiculate despre el ”o fumigenă deja răsuflată”.

„Ceea ce trebuia să fie o «lebădă neagră» a acestor alegeri se pare că este doar o curcă beată”, afirmă Simion, care adaugă că nu este vinovat de nimic. ”Am «vina» de a fi loial doar intereselor statului român”, a adăugat liderul AUR, precizând că va continua să lupte recuperarea Basarabiei. „Reprezentanţii acestui sistem dinamitează instituţii de forţă ale statului român doar pentru a relansa o fumigenă deja răsuflată, care m-ar inculpa pe mine de legături cu Rusia, duşmanul de la Răsărit ce ne-a sfârtecat şi călcat în picioare trupul Ţării de atâtea ori! Ceea ce trebuia să fie o „lebădă neagră” a acestor alegeri se pare că este doar o curcă beată”.

„Am avut dreptate! Motivul interdicţiei mele în Ucraina: activitatea mea proromânească! Autorităţile ucrainene, cele invocate de trompetele şi propaganda PNL, confirmă ceea ce am tot spus: activitatea mea proromânească, acţiunile mele în sprijinul fraţilor noştri din Cernăuţi, din Ucraina, promovarea adevărului istoric în comunităţile de români din Ucraina, acestea sunt motivele reale care au dus la interdicţia mea în Ucraina. Când am repetat în ultimele zile peste tot că nu m-am văzut şi nu am legături cu niciun serviciu străin (fie el şi rusesc, ca să fie şi pe înţelesul Antenei 3), nu m-a băgat nimeni în seamă pentru că propaganda galben-albastră a liberalilor pompează bani pe bandă rulantă în presa aservită”, a mai transmis George Simion.

Acesta acuză că cei care-l atacă fac jocurile Rusiei: ”Ei, de fapt, fac jocurile Rusiei lovind într-un simbol al Mişcării Unioniste, a cărei lider am fost în cadrul organizaţiilor civice şi de 4 ani prin Alianţa pentru Unirea Românilor! AUR a fost creat şi pentru acest deziderat sfânt al românilor – Unirea cu Basarabia! O Basarabie ce ne-o dorim Europeană (a se vedea şi sigla AUR) şi ţinută cât mai departe de bocancul rusesc”. ”Condamn pe Marcel Ciolacu şi pe reprezentantul PNL din cadrul Comisiei SRI de uzurparea, în plin proces electoral, credibilităţii instituţiilor ce ar trebui să asigure siguranţa naţională şi intregritatea alegerilor de anul acesta, prin faptul că au lansat iresponsabil, fără a exista vreo probă, acuzaţii foarte grave la adresa unui contracandidat, facându-se portavoci ale unor persoane din alte două state, ce au interes să deturneze rezultatul alegerilor din România”.

Acesta face apel către SRI, SIE, DIE şi ”celelalte zeci de servicii secrete în plus/inutile din România să iasă urgent cu un comunicat către poporul român, în care să clarifice toată această butaforie cu iz bolşevic”.

Ucraina arată că acesta se face vinovat de ”activităţi antiucrainene sistematice” care ”aduc atingere suveranităţii şi integrităţii teritoriale”. ”Declaraţiile lui George Simion sunt orientate spre discreditarea Ucrainei pe arena internaţională şi promovarea ideilor unioniste”, au transmis oficialii de la Kiev.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AUR #George Simion #Republica Moldova #Ucraina

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.