Cea de-a 81-a ediţie a Globurilor de Aur s-a desfăşurat noaptea trecută la Beverly Hills într-un nou format. Drama Oppenheimer a obținut patru premii, în timp de Barbie a luat două trofee, unul fiind premiul la o nouă categorie: pentru succes de box-office.

Drama istorică „Oppenheimer” a dominat premiile Globul de Aur 2024, iar comedia gotică „Poor Things” a luat fața superproducției „Barbie” de astă vară.

Christopher Nolan a câștigat primul său Glob de Aur pentru cel mai bun regizor pentru această peloiculă, care a fost distribuită de Universal Pictures.

„Sunt atât de încântată că Chris a fost recunoscut pentru că eu cred că ceea ce face el nu seamănă cu nimic din ceea ce face oricine altcineva”, a declarat pe scenă Emma Thomas, producătoarea filmului „Oppenheimer”. Ea a spus că Nolan, care este soțul ei, „scoate ce e mai bun din oameni fiind el însuși cel mai bun”.

„Poor Things”, cu Emma Stone în rolul unei femei decedate reînviate de oamenii de știință, a câștigat premiul pentru cel mai bun film muzical sau comedie. Stone a fost, de asemenea, declarată cea mai bună actriță într-o comedie de film sau musical.

Experții în premiile Globul de Aur se așteptau ca cel mai bun film muzical sau comedie să revină „Barbie”, povestea de emancipare a femeilor inspirată care a ajuns în fruntea clasamentelor de box-office 2023 și a intrat în seara galei cu nouă nominalizări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Barbie” a plecat acasă cu doar două premii, pentru cântecul „What Was I Made For” al lui Billie Eilish și pentru o nouă categorie numită realizare cinematografică și de box office, creată pentru filmele de mare audiență.

Lista premiilor atribuite la cea de-a 81-a ediţie a galei de decernare a Globurilor de Aur, desfăşurată duminică seară la Beverly Hills, Los Angeles.

CINEMATOGRAFIE:

Cel mai bun film – dramă: „Oppenheimer”

Cel mai bun film – comedie/musical: „Poor Things”

Cel mai bun regizor: Christopher Nolan („Oppenheimer”)

Cel mai bun actor într-un film-dramă: Cillian Murphy, („Oppenheimer”)

Cel mai bun actor într-un film – comedie/musical: Paul Giamatti, („The Holdovers”)

Cea mai bună actriţă într-un film – dramă: Lily Gladstone, („Killers of the Flower Moon”)

Cea mai bună actriţă într-un film – comedie/musical: Emma Stone, („Poor Things”)

Cel mai bun actor în rol secundar: Robert Downey Jr. („Oppenheimer”)

Cea mai bună actriţă în rol secundar: Da’Vine Joy Randolph, („The Holdovers”)

Cel mai bun scenariu: Justine Triet şi Arthur Harari („Anatomy of a Fall”)

Coloană sonoră: „Oppenheimer”

Cel mai bun cântec original: „What Was I Made For?” („Barbie”)

Cel mai bun film străin: „Anatomy of a Fall” (Franţa)

Cel mai bun lungmetraj de animaţie: „The Boy and the Heron”

Performanţă în domeniul Cinematografiei şi în box office: „Barbie”

TELEVIZIUNE:

Cel mai bun serial-dramă: „Succession”

Cel mai bun serial – comedie/musical: „The Bear”

Cel mai bun actor într-un serial-dramă: Kieran Culkin („Succession”)

Cel mai bun actor într-un serial – comedie/musical: Jeremy Allen White („The Bear”)

Cea mai bună actriţă într-un serial-dramă: Sarah Snook („Succession”)

Cea mai bună actriţă într-un serial-comedie/musical: Ayo Edebiri („The Bear”)

Cea mai bună miniserie/lungmetraj TV: „Beef”

Cel mai bun actor în rol secundar: Matthew Macfadyen, („Succession”)

Cea mai bună actriţă în rol secundar: Elizabeth Debicki, („The Crown”)

Cel mai bun actor într-o miniserie/lungmetraj TV: Steven Yeun, („Beef”)

Cea mai bună actriţă într-o miniserie/lungmetraj TV: Ali Wong, („Beef”)

Cel mai bun număr de stand-up comedy în televiziune: Ricky Gervais, („Armageddon”).

#comedie #film #Globurile de Aur 2024

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.