Relația dintre Republica Moldova și Norvegia s-a îmbunătățit semnificativ pe parcursul acestui an, fapt confirmat de Secretarul de Stat novergian Eivind Vad Petersson care a subliniat că relația moldo-norvegiană se află la cel mai înalt nivel de la Independență și înregistrează progrese constante. Aceasta se datorează efortului diplomatic depus de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și de ambasadoarea Liliana Gutan care a desfășurat o muncă intensă după acreditarea din 19 ianuarie 2023. Un succes notabil a fost includerea Republicii Moldova în Programul NANSEN pentru Ucraina 2023-2027 cu un buget istoric de 7,5 miliarde de dolari pe 5 ani.

Prin negocieri și întâlniri, în februarie ambasadoarea Liliana Gutan a reușit să convingă Ministerul de Externe al Norvegiei să includă numele Moldovei în proiectul programului NANSEN. Au fost organizate multiple ședințe de lucru la Chișinău în martie 2023 pentru a sensibiliza factorii de decizie privind importanța NANSEN. A creat o comisie de lucru formată din reprezentanți ai Președinției, MAEIE și ai Ministerului Finanțelor. În perioada martie-august 2023, a facilitat multiple ședințe online între Oslo și Chișinău pentru promovarea oportunității de asistență.

„Norvegia care a fost una dintre țările care a beneficiat în urma creșterii prețurilor globale la produse energetice a inclus Republica Moldova într-un program numit NANSEN, împreună cu Ucraina. Un program imens, de un total de 7,5 miliarde de dolari pentru ambele țări. O parte din acești bani vin în Republica Moldova prin instrumentul de grant pentru procurarea gazelor, pentru Energocom în esență”, a anunțat ministrul Energiei, Victor Parlicov, la ședința Parlamentului din 22 decembrie curent.

În această ordine de idei, deputata PAS Ina Coșeru, care l-a felicitat cu Ziua Internațională a Energeticianului, a subliniat că „pentru Republica Moldova, includerea în programarul NANSEN și această finanțarea este importantă”. „Relațiile dintre Norvegia și Republica Moldova s-au îmbunătățit semnificativ. Includerea în acest program se datorează efortului depus de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Îmbunătățirea colaborării între Norvegia și Republica Moldova se datorează și acreditării ambasadoarei Liliana Gutan la Oslo la începutul anului curent, fapt confirmat și de secretarul de stat, domnul Petersson, care a subliniat că relațiile se află la cel mai înalt nivel de la Independență încoace”.

La reuniunea Ambasadorilor Republicii Moldova cu președinta Maia Sandu, speakerul Igor Grosu și premierul Dorin Recean din 16 august august, ambasadoarea Liliana Gutan a subliniat impasul în absorbția fondurilor NANSEN. Conducerea a promis implicare personală pentru depășirea blocajului birocratic, proiecte energetice și prioritizarea sectorului energetic în dialogul cu norvegienii, la sugestia diplomatei.

Au continuat eforturile prin vizite multiple la Oslo pentru a menține interesul față de Republica Moldova în Norvegia. Vizibilitatea Moldovei a crescut semnificativ, ceea ce s-a reflectat în vizita unei delegații parlamentare masive conduse de fostul ministru al Apărării și de Externe, Ine Eriksen Soreide, la Chișinău în noiembrie. Decisivă în evoluția pozitivă a proiectului NANSEN pentru Moldova a fost vizita ministrului Energiei, Victor Parlicov, la Oslo pe 28 noiembrie.

Amintim că, deja în acest an, Norvegia a acordat aproape 48,5 milioane de dolari pentru achiziții de gaze naturale și suport macroeconomic, a debursat 7,5 milioane de dolari pentru ajutor umanitar și a pus la dispoziție alte 35 de milioane de dolari. Astfel, există un sprijin ferm la Oslo pentru stabilirea unei prezențe diplomatice permanente la Chișinău și organizarea vizitei de stat a președintei Maia Sandu în 2024, iar Agenția Norvegiană pentru Dezvoltare Internațională (NORAD) are un mandat mai clar de a prioritiza nevoile văzute de la Chișinău în Programul NANSEN. Mai mult, Parlamentul Norvegiei a ajuns la un acord pentru finanțarea continuă a Republicii Moldova prin NANSEN și va începe procedura de ratificare a acordului Moldova-EFTA în primăvară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Liliana Gutan #Maia Sandu #NANSEN #Norvegia

Paracetamolul este considerat medicamentul preferat în timpul sarcinii pentru combaterea durerii și a febrei gravidelor. Un studiu sugerează acum că acest medicament poate afecta organele reproducătoare ale fiicelor. Conform unui studiu, dezvoltarea organelor reproducătoare feminine ar putea fi afectată de consumul de Tylenol sau paracetamol de către mame în timpul sarcinii. Studiul, potrivit autorilor săi, nu dovedeşte, însă, că acest medicament analgezic are efect direct asupra fertilităţii viitoare a fiicelor, scrie focus.de, transmite Digi24.

Echipa sa a studiat 302 fetiţe în vârstă de trei luni ale căror mame fuseseră monitorizate pentru consumul de Tylenol pe durata sarcinii. Nouăzeci şi două dintre fetiţe au fost expuse pentru prima dată la Tylenol în perioada intrauterină, înainte de săptămâna a 17-a de sarcină, 67 au fost expuse iniţial după săptămâna a 17-a, iar 143 au fost născute de femei care nu au utilizat acest medicament.

Expunerea la Tylenol a fost evaluată pe baza probelor de urină furnizate de femei la intervale regulate. Mamele au luat doze relativ mici şi niciuna nu a depăşit doza maximă zilnică recomandată de 4.000 de miligrame.

Majoritatea l-au luat pentru dureri de cap sau dureri musculo-scheletale. Funcţia reproducătoare şi perioada fertilă a unei femei sunt stabilite încă din perioada intrauterină, au explicat cercetătorii, iar fetele se nasc cu toate ovulele pe care le vor avea vreodată.

Studiile realizate pe animale au sugerat că expunerea fetală la Tylenol, cel mai frecvent utilizat medicament în timpul sarcinii, ar putea afecta rezerva de ovule şi funcţia reproducătoare ulterioară, însă până în prezent nu au fost raportate descoperiri similare la oameni.

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a asociat utilizarea Tylenolului în timpul sarcinii cu autismul, o afirmaţie respinsă pe scară largă de comunitatea medicală şi de marile organizaţii din domeniul sănătăţii, fiind considerată lipsită de fundament ştiinţific.

Cercetătorii au constatat că fetiţele în vârstă de trei luni monitorizate în cadrul studiului, care au fost expuse la Tylenol în perioada intrauterină, prezentau, în medie, un volum ovarian cu 40% mai mic, un volum uterin cu 13% mai mic şi cu 23% mai puţini foliculi ovarieni.

Bebeluşii expuşi la medicament în primele stadii ale sarcinii – înainte de săptămâna a 17-a – prezentau, de asemenea, niveluri mai scăzute de hormon anti-Mullerian (AMH), un indicator al cantităţii şi calităţii ovulelor din ovare.

Cercetătorii au analizat, de asemenea, un grup separat de 1.210 de fete care au fost monitorizate de la vârsta de sugar până la adolescenţă şi ale căror mame au raportat utilizarea Tylenolului în timpul sarcinii. În acest grup, expunerea fetală a fost asociată cu un uter mai mic la pubertate şi cu ovare mai mici în timpul adolescenţei.

Pentru a se stabili dacă diferenţele observate în studiul realizat pe sugari au implicaţii asupra fertilităţii la vârste mai înaintate şi asupra vârstei la care survine menopauza, va fi necesară o monitorizare pe termen lung, a precizat într-un comunicat coordonatoarea studiului, Margit Bistrup Fischer, de la Rigshospitalet din Copenhaga, după cum relatează echipa de cercetători în revista de specialitate Human Reproduction Open.

Rezultatele ar fi în concordanță cu constatările din studiile pe animale, conform cărora paracetamolul administrat în timpul sarcinii poate duce la o fertilitate redusă, precum și la o durată de viață reproductivă mai scurtă a descendenților de sex feminin, explică echipa condusă de Margit Bistrup Fischer de la Rigshospitalet din Copenhaga.

Se subliniază însă că analiza actuală este un studiu observațional, iar datele nu demonstrează o legătură cauzală. Rămâne de clarificat, în cadrul unor studii de urmărire pe termen lung, dacă aceste diferențe au într-adevăr consecințe asupra fertilității sau asupra momentului menopauzei.

Bazele reproducerii ulterioare se pun încă din uter: fetele se nasc cu întregul număr de ovocite de care vor dispune pe tot parcursul vieții. Odată ce această rezervă se epuizează, survine menopauza. Aceasta este momentul ultimei menstruații, după care fertilitatea încetează definitiv. Studiul nu poate prezice rezultatele pentru nicio femeie sau copil în parte, a notat Fischer, menţionând că multe femei care au utilizat Tylenol în timpul sarcinii au avut fiice ale căror dimensiuni ovariene erau similare cu cele ale fiicelor născute de femei care nu au utilizat medicamentul.

Liniile directoare actuale continuă să recomande Tylenolul pentru tratarea durerii şi a febrei în timpul sarcinii. Febra mare netratată sau durerea severă pot reprezenta ele însele riscuri pentru mamă şi făt, a subliniat Fischer.

Într-un comentariu care însoţeşte lucrarea, dr. Christian De Geyter, specialist în medicină reproductivă la Spitalul Universitar din Basel, Elveţia, a afirmat că rezultatele cercetării se potrivesc cu datele din studiile efectuate pe animale.

Monitorizarea fetelor expuse la Tylenol în perioada intrauterină ar trebui să se extindă până la menopauză, a spus De Geyter, adăugând că recomandările privind utilizarea acestui medicament în timpul sarcinii ar trebui reanalizate.