Cadrele medicale din sute de spitale din București și din țară au intrat luni dimineață în grevă de avertisment, nemulțumite de prevederile noii legi a salarizării și de blocarea posturilor din sistemul sanitar. Sindicatele avertizează că, dacă revendicările nu vor fi soluționate, vor declanșa greva generală începând cu 28 iulie.

Protestele au început la ora 09:00 și se desfășoară până la ora 11:00. La Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București, zeci de medici, asistenți medicali, infirmieri și brancardieri au întrerupt activitatea pentru a participa la protest, afișând bannere cu mesaje precum „Stop umilirii cadrelor medicale” și „Faceți din sănătate o prioritate”.

Pe durata protestului, activitatea medicală este asigurată de aproximativ o treime dintre angajați, iar urgențele sunt tratate în regim normal.

Principala revendicare vizează noua lege a salarizării din sistemul bugetar. Liderii sindicali susțin că, deși proiectul a fost modificat în urma negocierilor purtate inclusiv în weekend, forma actuală nu elimină inechitățile salariale și introduce un sistem considerat dezavantajos pentru acordarea sporurilor, scrie Digi24.

Potrivit reprezentanților sindicatelor, sporurile nu mai sunt încadrate în funcție de condițiile de muncă, ci sunt împărțite pe trei niveluri. Sporurile de nivel 1 pot fi acordate pentru cel mult 10% dintre angajați, iar cele de nivelurile 2 și 3 pentru maximum 20% dintre salariați, prevederi pe care sindicaliștii le contestă.

Aceștia susțin că noul sistem va genera în continuare diferențe de venit între angajați și nu rezolvă problemele de echitate salarială din sistemul sanitar. Reprezentanții sindicatelor au anunțat că vor transmite în cursul zilei propunerile lor către partidele politice. Totodată, confederațiile sindicale așteaptă o întâlnire atât cu reprezentanții partidelor, programată pentru marți, cât și cu reprezentanții Administrației Prezidențiale, după ce au solicitat discuții la Palatul Cotroceni.

Federația Sanitas, cea mai mare organizație sindicală din sistemul sanitar, a anunțat deja declanșarea grevei generale începând cu 28 iulie, dacă revendicările nu vor fi soluționate în urma negocierilor cu autoritățile. O grevă generală în sănătate a mai avut loc în 2016, însă aceasta a fost declarată ilegală de instanță după prima zi de protest.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#medici #proteste #Romania #salarii #spitale

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.