„Prin această decizie rămân încă o dată convins de cât de important este să continuăm evaluarea în sistem și cred că următoarea treaptă sunt Curțile de Apel, pentru că decizii prin care grupările criminale organizate sunt favorizate, sunt un semnal foarte prost pentru societate. Guvernul va contesta la Curtea Supremă de Justiție, urmează să vedem motivarea acestei decizii, iar cei care dau curs la astfel de solicitări ale grupărilor criminale organizate trebuie să fie cunoscuți”. Comentariul a fost făcut de președintele Parlamentului, deputatul PAS Igor Grosu, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, ediția de marți, 12 decembrie curent, despre decizia completului de judecătoare de la CA Chișinău privind Partidul Șansă.

Decizia motivată a CA Chișinău în dosarul privind candidații partidului Șansă afiliat lui Șor. Cine sunt judecătoarele?

Decizia a fost pronunțată marți, 12 decembrie 2023, de același complet de judecată care, prima dată, a respins ca inadmisibilă cererea partidului Șansă: Voronica Negru – președintă, Ecaterina Palanciuc și Ina Dutca. A venit la aproape o săptămână după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis recursul depus de partidul Șansă, care a contestat prima decizie a Curții de Apel Chișinău în cauza împotriva deciziei CSE prin care a fost anulată înregistrarea la alegeri a candidaților partidului Șansă.

Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a substituit organele electorale contrar competenților atribuite prin lege. Astfel și-a argumentat completul de judecată din cadrul Curții de Apel Chișinău decizia de a anula dispoziția CSE prin care au fost excluși din cursa electorală candidații Partidului Șansă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Curtea de Apel Chișinău #evaluarea judecatorilor #Igor Grosu #parlament #Partidul Șansa

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.