„Prin această decizie rămân încă o dată convins de cât de important este să continuăm evaluarea în sistem și cred că următoarea treaptă sunt Curțile de Apel, pentru că decizii prin care grupările criminale organizate sunt favorizate, sunt un semnal foarte prost pentru societate. Guvernul va contesta la Curtea Supremă de Justiție, urmează să vedem motivarea acestei decizii, iar cei care dau curs la astfel de solicitări ale grupărilor criminale organizate trebuie să fie cunoscuți”. Comentariul a fost făcut de președintele Parlamentului, deputatul PAS Igor Grosu, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, ediția de marți, 12 decembrie curent, despre decizia completului de judecătoare de la CA Chișinău privind Partidul Șansă.

Decizia motivată a CA Chișinău în dosarul privind candidații partidului Șansă afiliat lui Șor. Cine sunt judecătoarele?

Decizia a fost pronunțată marți, 12 decembrie 2023, de același complet de judecată care, prima dată, a respins ca inadmisibilă cererea partidului Șansă: Voronica Negru – președintă, Ecaterina Palanciuc și Ina Dutca. A venit la aproape o săptămână după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis recursul depus de partidul Șansă, care a contestat prima decizie a Curții de Apel Chișinău în cauza împotriva deciziei CSE prin care a fost anulată înregistrarea la alegeri a candidaților partidului Șansă.

Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a substituit organele electorale contrar competenților atribuite prin lege. Astfel și-a argumentat completul de judecată din cadrul Curții de Apel Chișinău decizia de a anula dispoziția CSE prin care au fost excluși din cursa electorală candidații Partidului Șansă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Curtea de Apel Chișinău #evaluarea judecatorilor #Igor Grosu #parlament #Partidul Șansa

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.