Guvernul a soluționat parțial problema financiară cu care se confruntă centrele de plasament de pe Teritoriul Republicii Moldova destinate refugiaților din Ucraina. Banii pe care care i-au alocat autoritățile de la Chișinău acoperă doar cheltuielile acumulate în perioada februarie – aprilie 2023, scrie TVN.MD.

Pentru municipiul Bălți, autoritățile centrale au alocat doar 1,3 milioane de lei, din cei 5 milioane pe care îi datorează. Acești bani, potrivit primarului de Bălți, vor ajunge doar pentru a achita datoriile la serviciile comunale.

„Astăzi, nouă de două ori au vrut să ne stingă electricitatea. Noi am promis ca în cel mai scurt timp să acoperim datoriile. Acești bani au fost alocați, iar o parte din ei vor merge pentru achitarea serviciilor comunale pentru întreținerea, alimentația refugiaților.”, a spus Nicolai Grigorișin, primarul de Bălți.

În aceeași situație s-a pomenit și centrul pentru refugiați din comuna Ștefănești, raionul Florești, pentru care Guvernul a alocat puțin peste 190 de mii de lei. Potrivit administrației publice locale, care a oferit spațiu pentru dislocarea acestui centru de plasament temporar, dacă în cel mai scurt timp datoria de 15 000 de lei acumulată pentru consumul de apă nu va fi stinsă, toată localitatea va rămâne fără apă potabilă.

Precizăm că în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale din 28 iunie au fost alocate peste 11,3 milioane de lei, din fondul de intervenție al Guvernului, pentru întreținerea centrelor de plasament temporar pentru persoane refugiate, instituite la nivel central și local.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani pentru refugiați #comisia situatii exceptionale #Criza refugiaților

Unde se termină interesul public și începe invadarea vieții private? Cum verifici o informație atunci când timpul te presează? Și cât de mult poate fi modificat un titlu pentru a atrage atenția? Sunt câteva dintre întrebările discutate la cel de-al treilea workshop din cadrul programului dedicat formării tinerilor jurnaliști de expresie românească din Republica Moldova.

Cu genericul „Jurnalism cu reguli: Despre etică și deontologie (d)in practică”, întâlnirea a fost susținută de Victoria Dumbravă, jurnalistă și manageră media, cu peste 20 de ani de experiență în domeniu.

Participanții au discutat despre verificarea informațiilor, protejarea surselor, respectarea vieții private și diferența dintre interesul public și simpla curiozitate a publicului. Prin exerciții practice, aceștia au analizat situații în care un jurnalist trebuie să ia decizii rapide, dar să nu piardă din vedere responsabilitatea față de public și față de oamenii despre care relatează.

„Ceea ce face Fundația Myosotis cu acest ciclu de workshop-uri este anume să îi scoată pe acești tineri din fluxul lor cotidian, să le aducă persoane importante și interesante care să le vorbească despre cum se face jurnalism și cum trebuie să facem jurnalism și, de fapt, care este importanța și menirea acestei puteri a patra. Și eu mă bucur să văd acest interes, în primul rând, în rândul tinerilor”, a subliniat Victoria Dumbravă.

Pentru Natalia Rudei, discuția despre etică este relevantă și dincolo de jurnalism, mai ales în domeniul comunicării publice:

„Am ales să vin la acest workshop pentru că și în administrația publică se pune foarte mult accent pe comunicare și am fost foarte curioasă în ceea ce ține de cum trebuie să formulăm etic o informație ca aceasta să ajungă la public.”

Workshop-ul a arătat că jurnalismul responsabil nu înseamnă doar să fii primul care publică o informație, ci și să știi ce verifici, cum formulezi și ce consecințe poate avea ceea ce alegi să transmiți.

Seria de workshop-uri continuă pe 3 octombrie, când Vitalie Cojocari, jurnalist care vine special din București, va discuta cu participanții despre experiența sa și despre secretele vieții de jurnalist. La întâlnire sunt așteptați și tinerii care nu au participat la workshopurile anterioare.

Programul „Formarea noii generații de jurnaliști de expresie românească în Republica Moldova” este realizat de Fundația Myosotis și finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.