Igor Grosu susține că guvernarea va insista pe demisia lui Vasile Plevan, adjunctul de la Procuratura Anticorupție (PA) care nu a promovat evaluarea comisiei pre-vetting. În același timp, întrebat despre eventuala plecare din funcție a șefei instituției, Veronica Dragalin, speakerul a râs și a evitat să răspundă direct la întrebare.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Территория свободы” cu Lilia Burakovski, difuzată la RLIVE TV. Igor Grosu a punctat că crede în pre-vetting și în efectele pe care le are procedura.

„Cred că după acest exercițiu, vom insista și vor fi schimbări. Creăm condiții, facem vetting. Cei care au trecut merg mai departe, creăm condiții financiare pentru ei. Cei care nu au trecut să își caute alt loc de muncă”, a spus Igor Grosu.

Întrebat dacă trebuie schimbată șefa Procuraturii Anticorupție, Igor Grosu a râs și a întrebat dacă moderatoarea vrea un răspuns de moment.

„O să spun așa: Aflarea mea sau a altei persoane în orice funcție este temporară, în care decizi dacă stai sau încerci să faci ceva, ca să spui apoi că ai încercat și ai obținut ceva”, a conchis președintele Parlamentului.

#Igor Grosu #pre-vetting #Procuratura Anticoruptie.#Vasile Plevan #Veronica Dragalin

Prețul petrolului a continuat marți tendința de scădere începută luni, cotația barilului de țiței Brent coborând sub pragul de 90 de dolari pentru prima dată din august, după ce președintele american Donald Trump a minimalizat necesitatea unor noi acțiuni militare împotriva Iranului „în acest moment”, atenuând astfel temerile privind perturbări de durată ale aprovizionării din Orientul Mijlociu.

Deși o reluare a atacurilor împotriva Iranului este „improbabilă”, Statele Unite rămân „gata să intervină”, a insistat președintele american pentru Truth Social după întâlnirea sa cu prim-ministrul qatarez Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, transmite Agerpres.

„Probabilitatea unei noi escaladări militare a scăzut, dar există în continuare puține dovezi concrete că un acord de pace este semnificativ mai aproape”, spune Arne Lohmann Rasmussen, analist la Global Risk Management.

Totuși, acest lucru este suficient pentru a provoca o scădere considerabilă a prețurilor petrolului, deoarece fluxurile de petrol din Golf, în special prin rutele care ocolesc Strâmtoarea Ormuz, sunt „aproape de nivelurile de dinainte de război”, potrivit analiștilor de la ING.

După ce marți dimineața a coborât până la 89,66 dolari, în jurul orei 09:25 GMT barilul de țiței Brent din Marea Nordului, cu livrare în ianuarie, era cotat la 90,48 dolari, în scădere cu 2,26% față de ultima cotație de luni seara. Echivalentul american, țițeiul West Texas Intermediate, cu livrare în decembrie, a scăzut cu 2,08%, până la 85,04 dolari pe baril.

Prețul țițeiului Brent s-a redus cu aproximativ 22% față de nivelul de 118 dolari per baril, atins pe 30 octombrie, pe măsură ce s-au diminuat îngrijorările că Trump ar putea intensifica atacurile asupra Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA. Cu toate acestea, persistă îngrijorări legate de posibile perturbări ale transportului maritim.

Într-un scenariu în care nu se schimbă nimic, cu tensiuni ocazionale între SUA și Iran, dar fără perturbări semnificative sau prelungite, analiștii ING prognozează un preț mediu de aproximativ 77 de dolari pe baril pentru 2027.