Curs valutar
  • EUR
    20.1209
    0.3484%
  • USD
    17.2482
    0.6633%
  • RUB
    0.2071
    0.2414%
  • RON
    3.8323
    0.488%
  • UAH
    0.3856
    0.5446%

Toate știrile

25 august 2026

Igor Boțan: Neutralitatea Moldovei a pornit de la dorința de a convinge Rusia să-și retragă prezența militară

03 Feb. 2024, 11:15
 // Categoria: Opinii // Autor:  Igor Boțan
03 Feb. 2024, 11:15 // Opinii //  Igor Boțan

Decizia de a proclama neutralitatea permanentă a Moldovei a pornit de la dorința de a convinge Federația Rusă să-și retragă prezența militară de pe teritoriul țării din regiunea transnistreană. O spune analistul Igor Boțan, în cadrul unor dezbateri publice desfășurate de IPN.

Întrebat dacă neutralitatea și-a îndeplinit funcția pe parcursul istoriei, expertul a menționat că statutul nu a ajutat Republica Moldova să-și asigure obiectivele. Conform lui, exemplu al celor spuse în reprezintă inițiativa Partidului Comuniștilor din 1 iunie 2004, când a fost lansată ideea Pactului de stabilitate pentru Republica Moldova și președintele Vladimir Voronin a invitat Federația Rusă, Statele Unite, Uniunea Europeană și România să devină garanți pentru securitatea Republicii Moldova.

Igor Boțan a  spus că inițiativa de la 1 iunie 2004 a venit după ce șeful statului a încercat prin toate metodele să găsească o soluție de comun acord cu Federația Rusă, în primul rând.

Conform lui Boțan, președintele Vladimir Voronin a avut 36 de întruniri tête-à-tête cu președintele Vladimir Putin, pentru a identifica o rezolvare a problemei transnistrene și atunci când a înțeles că nu o poate găsi, a apărut ideea Pactului de stabilitate pentru Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

A urmat anul 2005, când ministrul Afacerilor Externe de atunci al Republicii Moldova, Andrei Stratan, a declarat de la tribuna ONU că, de fapt, regiunea transnistreană este teritoriul ocupat de Federația Rusă. Totodată, Igor Boțan a remarcat că cei care au guvernat țara au înțeles că statutul de neutralitate pe care îl are Republica Moldova nu este unul funcțional, nu asigură securitatea statului și nu asigură reintegrarea statului.

În luna iulie 2006, Guvernul Republicii Moldova, condus de Vasile Tarlev, a adoptat decizia ca Republica Moldova să-și consolideze relațiile cu NATO, țara noastră a aderat la Planul individual de acțiuni cu Alianța Nord Atlantică. Apoi, în 2007, președintele Vladimir Voronin a publicat două articole despre cum trebuie să arate Armata Națională a Republicii Moldova, conform expertului.

Igor Boțan a menționat că în acele articole au fost dezvoltate ideile implementate actualmente: Cooperarea activă pe plan internațional, participarea Armatei Naționale a Republicii Moldova care trebuie să fie instruită de experți străini, să fie dotată cu ajutorul țărilor străine, iar în schimb Republica Moldova să fie un furnizor de securitate la nivel internațional, participând la tot feluri de misiuni de pacificare.

 

În opinia expertului, anume Partidul Comuniștilor a reconsiderat întreaga viziune asupra modului în care Republica Moldova, care de sine stătător și-a declarat statutul de neutralitate, interacționează cu comunitatea internațională, încearcă să-și apere interesele și toate aceste lucruri reapar actualmente de o manieră modificată. Conform lui Boțan, cetățenii își pun speranțe în partidele politice, în politicieni, pentru că așteaptă de la aceștia să se preocupe de o manieră profesionistă de problemele politice și sociale din Republica Moldova, „iar utilitatea unor astfel de discuții, dezbateri este că cetățenii pot privi și își pot face propriile idei și judeca cine are mai multă dreptate”.

Expertul spune că hotărârea Curții Constituționale din anul 2017 confirma că statutul de neutralitate a fost introdus în Constituție pentru că pe teritoriul Republicii Moldova există o prezența militară rusească.

„Autoritățile din Republica Moldova care erau în 1994 la guvernare au contat că prin introducerea acestei clauze și prin menționarea în mod expres că Republica Moldova nu admite prezența militară străină pe teritoriul său să aibă o pârghie pe care s-o folosească în permanență în relația cu Federația Rusă. Acum suntem într-un punct când din cauză că a fost subminată securitatea regională, noi revenim la toate aceste probleme, încercăm să le reconsiderăm, pornind de la noile circumstanțe”, a conchis expertul.

Realitatea Live

24 Aug. 2026, 21:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
24 Aug. 2026, 21:40 // Slider //  Ana Panaguța

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!