„Am impresia că niciodată în istoria politică a Republicii Moldova, nu a fost asemenea abuz de utilizarea resurselor administrative, decât de partidul aflat la guvernare”. Declarația a fost făcută de liderul Partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB), Igor Munteanu, într-un filmuleț publicat pe Facebook.

Potrivit politicianului, „în mai multe localități ale Republicii Moldova au apărut cazuri de intimidare și presiune politică din partea partidului aflat la guvernare împotriva unor candidați din partea opoziției”.

„Primul caz vine de la Măcărești, raionul Ungheni. Primarul a fost amenințat cu deschiderea unui dosar penal de către un deputat PAS, iar atunci când candidatul CUB a ripostat, a rezistat, a rămas pe aceleași poziții, deputatul PAS l-a amenințat că va fi scos din cursa electorală și se va găsi întotdeauna un articol pentru care să fie incriminat persoana respectivă.

Al doilea caz vine de la Pârlița, tot raionul Ungheni. Același deputat PAS a vizitat-o de mai multe ori pe actuala primar, amenințând-o cu dosare penale, cu diverse instrumente de represiune, instalând de asemenea un control financiar care a durat șapte luni din nouă luni de până nu demult a anului 2023. Deci o intimidare pe față pentru ca acest primar să întrebe, pentru ca să încheiați această intimidare, ați dori să aderați la partidul PAS?… Până la urmă acest primar a plecat de la CUB, pentru ca să-și apere evident interesele și poziția. Nu a ajuns la PAS, dar cu toate geste, acest gest de intimidare a compromis fără îndoială poziția partidului PAS în această localitate.

Al treilea caz despre care vreau să vorbesc este de la Iezărenii Vechi, Raionul Sângerei. Un alt deputat PAS a ajuns la candidatul Partidului CUB din această localitate, l-a amenințat, l-a șantajat, iar persoana respectivă, fiind și lider agricol, a trebuit ca a doua zi dimineață să meargă cu cererea de aderare la partidul PAS. În câteva ore, Comisia Electorală Centrală, Comisia de Circunscripție s-a pus pe roate pentru ca să asigure această tranziție, pe care eu o numesc traseism politic, de trecere a unui candidat cu toată echipa sa de la un partid din opoziție, la partidul aflat la guvernare”, a precizat Igor Munteanu.

Într-un final, liderul CUB a venit cu o adresare către președinta Maia Sandu.

„Aș vrea să o întreb pe doamna președinte a Republicii Moldova, Maia Sandu. De ce oare partidul care a sprijinit pe domnia sa în alegerile din 2020, folosește cu atât aspor resursele administrative ca pe timpul lui Vladimir Nicolaevici sau pe timpul lui Vlad Gheorghevici?

Aș vrea să vă întreb, stimată doamnă președinte Maia Sandu, dacă această stare de lucruri corespunde idealului dumneavoastră de democrație participativă. Oare chiar nu știți despre faptul că membrii partidului din care ați făcut parte, îi intimidează, reprimează, folosesc resursul administrativ pentru ca să corupă alegătorii și candidații din partea unor partiduri de opoziție care participă în mod onest la această competiție de alegeri locale?

Credeți dumneavoastră, stimată doamna președinte, că asta este un standard de democrație cu care veți fi mândră în următoarele luni? Sau credeți că premiul Libertății poate curăța, fără nicio problemă, ca un fel de detergent universal, aceste scăpări și irregularități care compromite ideea de democrație în Republica Moldova?”, a conchis Munteanu.

PAS nu a comentat deocamdată acuzațiile aduse de Igor Munteanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că alegerile locale generale urmează să aibă loc pe 5 noiembrie 2023. În cadrul acestui exercițiu electoral vor fi aleși pentru un mandat de patru ani 898 de primari și 11 058 de consilieri locali (raionali, municipali, orășenești, comunale și sătești). Pentru a fi validate, la alegeri trebuie să participe cel puțin 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din fiecare circumscripție.

#acuzatii #alegeri #CUB #Igor Munteanu #PAS

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.