Procuratura Anticorupție este acuzată că a divulgat date prin care se pot identifica responsabilii de cazul lui Iulian Munteanu. O notă informativă a fost expediată în adresa Comisiei Pre-vetting de către Iurie Gațcan, unul dintre angajații CNA, vizați în dosarul presupuselor acțiuni ilegale responsabili de acumularea, analiza și furnizarea informației către Comisia de Pre-vetting,

Potrivit lui Gațcan, din datele publicate în unul dintre comunicatele de presă a Procuraturii Anticorupție, emis la sfârșitul lunii septembrie, au putut fi identificați responsabilii care au furnizat informațiile despre lipsa antecedentelor lui Iulian Muntean, fost membru CSM, deoarece au fost precizate denumirile direcțiilor CNA care au întocmit actele corespunzătoare.

„(…) Se constată că în prima parte a comunicatului de presă, Procuratura Anticorupție a prezentat unele informații incomplete, pe cazul de corupție denumit ”ASEM”, cu indicii clare pentru opinia publică, mass-media, pentru a putea fi identificați intenționat colaboratorii CNA, care au lucrat pe cazul menționat”, se arată în documentul transmis de Gațcan Comisiei Pre-vetting.

La o zi după apariția comunicatului de presă, Ziarul de Gardă publica numele celor vizați, Iurie Gațcan și Arcadie Rotaru, ultimul fiind actualul șeful al Secției analiză operațională a Direcției analitice CNA. Conform publicației, ei ar fi responsabili de pretinse acțiuni ilegale, în contextul scandalului referitor la numirea lui Iulian Muntean în funcția de membru al CSM.

„„Potrivit declarațiilor directorului CNA, din cadrul audierilor publice din 25.09.2023, avute în biroul Parlamentului, verificarea lui Iulian Munteanu a avut loc prin consultarea registrului de evidență a rapoartelor de analiză operațională” (n. red.: Gațcan citează comunicatul CNA).

Notă: Registru de evidență a rapoartelor de analiză operațională de facto reprezintă un jurnal de hârtie, care conține data inițiere analizei, solicitantul, denumirea analizei dacă este pe caz se dă denumirea generică ex. ASEM, iar dacă e pe un singur subiect se indică numele subiectului x persoană fizică sau juridică, de reținut că Iulian Munteanu nu era subiect de bază, nu există în registrul dat o analiză operațională care în denumire să figureze numele cet. Iu. Munteanu. (…)

Practic, afirmațiile Procuraturii Anticorupție ”suspiciune de tăinuire” se bazează pe faptul că un fost angajat CNA și unu actual nu au ținut minte în anul 2023 numele și familia unui subiect auxiliar pe un caz de corupției analizat în anul 2018, în care figurau sute de subiecți. Este de menționat, că conform legislației în vigoare antecedentele penale ale persoanelor fizice se verifică în baza Registrului unic (național, pentru toate organele de drept conform Legii 216/2003 și Ordinului interdepartamental nr.121 din 2008) de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, în care obligatoriu trebuie să includă date toate organele de urmărire penală (Procuratura Generală, CNA, MAI, Serviciul Vamal) și nu conform datelor din memoria unor angajați. Legal, nici un angajat a CNA sau a oricărei ”Comisii” nu are dreptul să includă date într-un raport, fără a avea un extras sau document, care ar confirma informația dată a antecedentelor penale. Practic, la moment nu sunt soluții sigure de obținerea unor informații veridice privind antecedentelor penale a persoanelor fizice”, notează Iurie Gațcan.

În septembrie, s-a aflat că Iulian Munteanu, membru CSM, care a trecut Comisia Pre-vetting, este vizat într-un dosar de corupție. Scandalul a degenerat cu replici și acuzații între PA, CNA și Comisia Pre-vetting, iar într-un final Munteanu a demisionat.

Redacția Realitatea asigură dreptul la replică a persoanelor și instituțiilor vizate.

EXCLUSIV! Membru proaspăt-numit la CSM și trecut de pre-vetting, învinuit într-un dosar de corupție

Stamate pare confuză de investigația PA pornită împotriva CNA: „Cea mai bună apărare este atacul”

#acuzatii #CNA #CSM #Iurie Gațcan #PA

Cetățenii vorbesc despre importanța unei treceri mai rapide a frontierei cu România, subliniind că fluidizarea traficului vamal le-ar aduce un plus de confort și noi oportunități. De asemenea, aceștia apreciază impactul vizibil al sprijinului venit din partea statului român pentru dezvoltarea comunităților locale din Republica Moldova.

Potrivit persoanelor intervievate, mobilitatea peste Prut este o necesitate zilnică pentru mulți cetățeni, fie pentru studii, fie pentru locuri de muncă sau vizite personale. În același timp, oamenii sunt informați cu privire la proiectele susținute de statul român și Uniunea Europeană, cum ar fi renovarea școlilor, a grădinițelor sau construirea facilităților sportive pentru tineret, și recunosc sprijinul direct oferit de aceste fonduri la nivel local.

„Sunt din raionul Ungheni și sunt nemijlocit în apropiere de frontieră. Dacă aș avea o trecere mai ușoară, mi-ar fi mult, mult mai comod. Chiar m-aș gândi serios la faptul să îmi găsesc și un loc de muncă în regiunea Iași”, a menționat un tânăr intervievat, subliniind utilitatea viitorului pod din regiune.

O altă persoană a evidențiat sprijinul românesc ajuns direct în comunitatea sa de baștină: „Când în satul meu natal au fost alocate fonduri din România, a fost construit un stadion foarte modern, unde tinerii și copiii își petrec timpul. Precum și la grădiniță cunosc că au fost alocate resurse pentru a face renovări pe interior”.

De asemenea, oamenii subliniază că sprijinul Guvernului României se reflectă și prin proiecte de colaborare între școli și licee, demonstrând un angajament continuu pentru educație și viitor. Tinerii care au studiat în România amintesc de faptul că o infrastructură mai bună și proceduri vamale simplificate ar însemna o flexibilitate mult mai mare pentru toți cei care călătoresc frecvent, contribuind esențial la o integrare și colaborare mai strânsă între cele două maluri ale Prutului.

Opiniile integrale ale cetățenilor pot fi vizionate aici:

„Parcursul european este cel mai sigur plan pentru modernizarea țării. Haideți să construim împreună o Moldovă Europeană.”

Despre Asociația pentru Dezvoltare Locală „Smart City”

Asociația pentru Dezvoltare Locală „Smart City” este o organizație non-guvernamentală din Republica Moldova, dedicată digitalizării și modernizării comunităților locale. Misiunea sa este de a transforma localitățile în spații mai accesibile, sigure și eficiente, aducând inovația tehnologică mai aproape de cetățeni, fiind puntea dintre societatea civilă și autorități. Deoarece dezvoltarea durabilă la nivel local este legată de parcursul european al țării, Asociația a inițiat o campania de educare și informare „Construim Moldova Europeană”. Această inițiativă explică integrarea în UE pe înțelesul tuturor, traducând termenii politici în cifre, fapte și avantaje practice. Pentru mai multe detalii și noutăți despre proiecte, vizitați:

#frontieră #Romania #VOX