„Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut juridic special, care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte componentă a Republicii Moldova”. Așa sună articolul numărul 1 din Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, adoptată în anul 1994. Documentul a fost elaborat pentru a răspunde aspirației găgăuzilor de a-și păstra identitatea culturală și autonomia în cadrul Republicii Moldova.

Subiectul Găgăuziei a fost abordat încă în 1989, când în Republica Moldova a început mișcarea națională, își amintește șeful Direcției generale juridice a Secretariatului Parlametului, Ion Creangă.

Decizia de a forma o comisie la nivelul Parlamentului care urma să dezbată problema statutului de autonomie găgăuză a fost luată abia în 1993. Au urmat discuții lungi, în căutarea unor compromisuri și soluții, iar în rezultat, Găgăuzia a fost recunoscută ca o unitate administrativ-teritorială autonomă în cadrul Republicii Moldova.

Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei permite soluționarea de sine stătător, în limitele competențelor, problemele de ordin politic, economic și cultural. Legea a consacrat limba găgăuză ca limbă oficială în regiune, protejând și promovând astfel identitatea culturală a comunității. Totodată, Găgăuzia are și alte două limbi oficiale. În autonomia Găgăuză, puterea legislativă este exercitată de Adunarea Populară, iar cea executivă de Guvernatorul autonomiei, numit Bașcan, și Comitetul executiv.

Vitalii Sîrf, istoric, doctor în științe filologice: „Adoptarea acestei legi a fost un pas important în soluționarea tensiunilor și divergențelor politice între Comrat și Chișinău și noi trebuie să ținem minte, căci dacă nu ar fi fost decizia Parlamentului Republicii Moldova, confruntările ar fi continuat”.

Ion Creangă, șeful Direcției generale juridice a Secretariatului Parlametului: „La acest proiect de lege s-a lucrat mult, s-a dezbătut mult. Erau delegații din partea găgăuzilor care veneau în cadrul comisiei parlamentare și abordau, argumentau necesitățile. Până la urmă a fost acordată o autonomie administratvă, la nivel de lege organică”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#Gagauzia #lege #statut

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.