În această dimineață, 12 ianuarie, un atac a avut loc la o școală din Kiev, unde un elev a rănit cu un cuțit o profesoară și un coleg de clasă. Purtătoarea de cuvânt a Poliției Naționale din Kiev, Iulia Girdvilis, a declarat că „o profesoară și un elev au fost răniți în incident. Ambii primesc primul ajutor”, scrie RBC Ucraina.

Incidentul a avut loc în districtul Obolon din Kiev, iar ofițerii de aplicare a legii au lansat o anchetă preliminară. Cazul se încadrează la tentativa de omor asupra a două sau mai multe persoane. Potrivit anchetatorilor, elevul, în clasa a IX-a și în vârstă de 14 ani, a atacat cu un cuțit o profesoară de istorie de 39 de ani și un coleg de clasă tot de 14 ani.

Înainte de atac, adolescentul și-a pus o mască și o cască pe care le pregătise în toaletă și apoi a intrat în clasă. După atac, elevul a fugit din clasă, s-a încuiat în toaletă și s-a înjunghiat. Toate cele trei victime au fost spitalizate, profesoara fiind în stare gravă. Elevul și atacatorul au suferit, de asemenea, răni. Victimele au fost rănite prin înjunghiere și tăieturi, iar gravitatea leziunilor este stabilită de personalul medical.

Minorul atacator urmează să fie reținut în temeiul articolului 208 din Codul de procedură penală al Ucrainei după ce va primi asistență medicală. Ancheta este efectuată de Departamentul de Poliție Obolon din Kiev.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În timpul verificării telefonului mobil al atacatorului, ofițerii au descoperit corespondență cu persoane necunoscute, care „conform datelor preliminare, ar putea fi reprezentanți ai serviciilor de informații rusești.” Se astimează că, minorul a discutat probabil despre intențiile sale de a comite infracțiuni. Motivele acțiunilor sale sunt încă în curs de stabilire, iar ancheta continuă.

#atac Kiev #elev #liceu #raniti

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.