De câteva zile vizitatorii muzeului din Duruitoarea Veche, raionul Rîșcani pot vedea printre exponate un dinte de mamut. Fosila care are peste 200 de mii de ani, cântărește 6 kilograme și a fost întoarsă recent în localitate, după aproape 20 de ani de cercetări efectuate de Academia de Științe a Moldovei. În muzeu mai sunt expuse rămășițele unui urs de peșteră, unui rinocerul lânos, ren polar și cerb gigantic.

„Printre exponatele principale pe care le avem ar fi fosilele ursului de peșteră, fiindcă și emblema satului este ursul de peșteră, Atunci când s-au făcut săpăturile, la cel mai adânc nivel a fost găsit anume ursul de peșteră. Cea mai recentă, cea mai proaspătă descoperire care a fost făcută prin săpături aici, în 2004, a fost descoperit mamutul de peșteră. Nu demult, chiar zilele trecute domnul Teodor Obadă, de la Academia de Științe a adus o nouă relicvă, un dinte de mamut, care are aproape 6 kg”, a declarat Nicolae Moscalu, reprezentantul muzeului, pentru tvn.md.

La muzeul din Duruitoare Veche sunt expuse și câteva fire de păr de mamut.

„A adus câteva fire de păr de mamut în Moldova, iar în 2017 la lansarea acestui muzeu, dumnealui ne-a donat din acele câteva fire ne-au donat și nouă o părticică ca să o avem aici la muzeu. Este păr natural de mamut”.

În instituție este amenajat și un atelier de pictură pe sticlă, unde copii din regiune pot veni și învăța a face vitralii.

„Este un lucru care le place foarte mult la copii, să se ocupe, este un lucru mai deosebit, chiar și prin faptul de a lucra, fiindcă se lucrează inversat. Se ocupă foarte mulți copii, s-au ocupat aproximativ, să spunem din sat, vreo 80%. Avem tehnica de icoană pe sticlă, foarte interesantă. Mai dau comandă și tinerii care se cunună, este ceva deosebit”, a declarat Sergiu Briceag, meșter.

Muzeul din Duruitoarea veche și-a început activitatea în 2017, sub egida AO „Moștenitorii”, în cadrul programului „CHOISE” – patrimoniu cultural: oportunitate pentru sporirea angajamentului civic, finanțat de Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dinte #mamut #muzeu #Riscani

O dronă de recunoaştere a fost adusă de valuri la ţărm în apropiere de Primorsko, iar un alt obiect asociat unei drone a fost găsit pe plaja din apropierea localităţii Lozenets. Descoperirile au ridicat semne de întrebare cu privire la originea aparatului fără pilot, BIRD.BG susţinând că drona găsită lângă Primorsko este de fabricaţie rusească, relatează Novinite, potrivit News.ro.

BIRD.BG a afirmat că imaginile de pe plajă au fost suficiente pentru ca echipa sa să identifice aparatul drept o dronă de recunoaştere Orlan-10. Publicaţia s-a întrebat dacă autorităţile bulgare vor reacţiona la această descoperire la fel de rapid cum au făcut-o în cazul dronei despre care au afirmat că era de fabricaţie ucraineană şi care a pătruns recent în spaţiul aerian bulgar în apropierea frontierei cu România.

„Obiectul de recunoaştere» care a fost adus de valuri în apropiere de Primorsko, aşa cum este prezentat în acest moment, este cel mai probabil o dronă rusească Orlan-10”, a scris BIRD.BG, afirmând că tipul aparatului poate fi identificat din imaginile pe care le-a primit.

Publicaţia a pus, de asemenea, sub semnul întrebării dacă dronele despre care se presupune că au origini diferite sunt identificate cu aceeaşi rapiditate şi a făcut o referire sarcastică la oficialii militari bulgari. Postarea BIRD.BG a inclus şi alte comentarii critice la adresa autorităţilor.

Anterior, Televiziunea Naţională Bulgară a relatat că specialişti de la Baza Navală Burgas examinau un aparat aerian fără pilot adus de mare pe o plajă din Primorsko. În urma inspecţiei, militarii au stabilit că obiectul era o dronă de recunoaştere.

Personalul Marinei a intervenit şi în urma unei sesizări separate privind fragmente ale unei drone descoperite pe plaja din apropierea satului Lozenets. Pentru siguranţa turiştilor şi a traficului maritim, echipe specializate ale Marinei au transportat obiectele recuperate la bazele navale din Varna şi Burgas, cu respectarea procedurilor de siguranţă necesare.

Operaţiunile au fost desfăşurate la ordinul şefului Apărării şi conform instrucţiunilor comandantului adjunct al Marinei.

Până în prezent, Ministerul Apărării nu a făcut nicio declaraţie oficială cu privire la vreuna dintre cele două descoperiri.

Cele mai recente incidente au loc la aproximativ o săptămână după ce o altă dronă a pătruns în spaţiul aerian bulgar şi a explodat la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului Bulgariei, în apropierea frontierei cu România. Autorităţile bulgare au descris aparatul ca fiind de fabricaţie ucraineană şi au afirmat că structura sa din lemn şi un cip defect ar fi putut contribui la devierea acestuia de la traiectoria prevăzută.

Potrivit BIRD.BG, însă, imaginile cu drona respectivă par să indice mai degrabă un aparat rusesc ZALA Z-20 decât unul de fabricaţie ucraineană. Publicaţia a anunţat că intenţionează să publice informaţii suplimentare privind identificarea acestuia.

BIRD.BG a subliniat, de asemenea, că diferenţierea dintre sistemele ZALA şi Orlan este importantă, deoarece acestea au întrebuinţări diferite. Potrivit informaţiilor prezentate de publicaţie, ZALA este un sistem de generaţie mai nouă, utilizat pentru misiuni de recunoaştere, desemnarea cu precizie a ţintelor şi coordonarea muniţiilor fără pilot.

Aparatul ZALA descris de BIRD.BG are o anvergură de aproximativ patru metri şi o greutate maximă la decolare de 17-18 kilograme. Este lansat cu ajutorul unui sistem pneumatic şi aterizează folosind o paraşută sau un sistem cu pernă de aer. Drona este echipată şi cu computere de bord care utilizează algoritmi de inteligenţă artificială pentru detectarea şi prioritizarea automată a ţintelor.

Descoperirea din apropiere de Primorsko ridică, prin urmare, semne de întrebare cu privire la originea şi scopul aparatului găsit pe litoralul bulgăresc al Mării Negre.

Până când autorităţile vor prezenta o identificare oficială, afirmaţiile privind originea sa rusească rămân însă neconfirmate, sublniază Novinite.