Ofițerii Inspectoratului Național de Investigații al IGP în comun cu ofițerii Secției Investigații Infracțiuni a Inspectoratului de Poliție Dondușeni anunță că au descoperit o infracțiune gravă după opt ani de la săvârșire.

Mai exact, vizată este o femeie de 59 de ani, condamnată în 2018 la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru omor, comis în anul 2015, care a fost eliberată la data de 23 februarie, după ce în anul 2022 a căzut sub incidența amnistiei. Femeia însă nu a stat prea mult la libertate.

„În aceeași zi a fost reținută de ofițerii Direcțiilor Investigații Criminale și Analitică ale INI, de comun cu ofițerii Secției Investigații Infracțiuni a Inspectoratului de Poliție Dondușeni, cu suportul subdiviziunii specializate a IGP, sub conducerea procurorilor Procuraturii raionului Dondușeni, fiind suspectată de comiterea unei infracțiuni grave în toamna anului 2015. Potrivit investigațiilor efectuate de către ofițerii grupului de lucru, în luna noiembrie a anului 2022 a fost identificată o infracțiune gravă, comisă în luna septembrie a anului 2015 de către persoane necunoscute, fiind suspendată urmărirea penală, până la identificarea bănuitului”.

În continuare, potrivit surselor confidențiale, pe marginea cazului, ofițerii de investigații au obținut informații relevante, în urma cărora urmărirea penală a fost reluată de către Procuratura raionului Dondușeni.

„S-a stabilit că persoana suspectă și anume femeia condamnată în anul 2018 pentru omor, cu scopul de a se răzbuna, a agresat fizic un bărbat de 31 de ani cu un cuțit, aceștea fiind cunoscuți. În urma faptei infracționale, victima s-a ales cu o plagă în regiunea cutiei toracice, infracțiune calificată ca vătămări corporale grave periculoase pentru viaţă și sănătate. Apoi, în noaptea spre 28 septembrie 2015, în urma unui conflict reluat, cu același cuțit i-a provocat repetat victimei o plagă în regiunea gâtului, care a generat decesul acestuia”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oamenii legii spun că, pentru comiterea omorului din noaptea spre 28 septembrie 2015, femeia bănuită a fost condamnată cu ispășirea pedepsei în Penitenciarul nr. 7 Rusca.

La moment femeia este cercetată penal pentru infracțiunea gravă comisă anterior, fiindu-i înaintată învinuirea. Femeii i-a fost aplicată măsura preventivă control judiciar.

Investigațiile continuă, iar suspecta riscă închisoare de la 5 la 10 ani.

#infractiune #pedeapsa #penitenciar

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.