Ofițerii Inspectoratului Național de Investigații al IGP în comun cu ofițerii Secției Investigații Infracțiuni a Inspectoratului de Poliție Dondușeni anunță că au descoperit o infracțiune gravă după opt ani de la săvârșire.

Mai exact, vizată este o femeie de 59 de ani, condamnată în 2018 la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru omor, comis în anul 2015, care a fost eliberată la data de 23 februarie, după ce în anul 2022 a căzut sub incidența amnistiei. Femeia însă nu a stat prea mult la libertate.

„În aceeași zi a fost reținută de ofițerii Direcțiilor Investigații Criminale și Analitică ale INI, de comun cu ofițerii Secției Investigații Infracțiuni a Inspectoratului de Poliție Dondușeni, cu suportul subdiviziunii specializate a IGP, sub conducerea procurorilor Procuraturii raionului Dondușeni, fiind suspectată de comiterea unei infracțiuni grave în toamna anului 2015. Potrivit investigațiilor efectuate de către ofițerii grupului de lucru, în luna noiembrie a anului 2022 a fost identificată o infracțiune gravă, comisă în luna septembrie a anului 2015 de către persoane necunoscute, fiind suspendată urmărirea penală, până la identificarea bănuitului”.

În continuare, potrivit surselor confidențiale, pe marginea cazului, ofițerii de investigații au obținut informații relevante, în urma cărora urmărirea penală a fost reluată de către Procuratura raionului Dondușeni.

„S-a stabilit că persoana suspectă și anume femeia condamnată în anul 2018 pentru omor, cu scopul de a se răzbuna, a agresat fizic un bărbat de 31 de ani cu un cuțit, aceștea fiind cunoscuți. În urma faptei infracționale, victima s-a ales cu o plagă în regiunea cutiei toracice, infracțiune calificată ca vătămări corporale grave periculoase pentru viaţă și sănătate. Apoi, în noaptea spre 28 septembrie 2015, în urma unui conflict reluat, cu același cuțit i-a provocat repetat victimei o plagă în regiunea gâtului, care a generat decesul acestuia”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oamenii legii spun că, pentru comiterea omorului din noaptea spre 28 septembrie 2015, femeia bănuită a fost condamnată cu ispășirea pedepsei în Penitenciarul nr. 7 Rusca.

La moment femeia este cercetată penal pentru infracțiunea gravă comisă anterior, fiindu-i înaintată învinuirea. Femeii i-a fost aplicată măsura preventivă control judiciar.

Investigațiile continuă, iar suspecta riscă închisoare de la 5 la 10 ani.

#infractiune #pedeapsa #penitenciar

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china