55 de automobile noi au fost distribuite marți, 8 aprilie, către Agențiile Teritoriale de Asistență Socială și Structurile Teritoriale de Asistență Socială. Donația în valoare de 19,167 milioane de lei are loc în contextul implementării reformei RESTART.

Autovehiculele vor fi utilizate pentru servicii precum asistența parentală profesionistă, îngrijirea socială la domiciliu, asistența personală, activitatea caselor de tip familial, echipele mobile și pentru vizitele de evaluare, monitorizare și supervizare, transmite IPN. De asemenea, noul lot va permite extinderea activităților în comunitățile izolate, unde accesul la servicii era limitat.

Ministrul muncii și protecției sociale, Alexei Buzu, a declarat că, prin aceste investiții, sistemul de asistență socială devine eficient și se apropie de cetățeni.

„Ne bucurăm că am putut achiziționa 55 de automobile noi. Acest lucru ne va ajuta să intervenim prompt în situații de risc”, a spus el.

Oficialul a precizat că, timp de un an, numărul vehiculelor din dotarea instituțiilor sociale s-a triplat și a ajuns la 164. Totodată, la evenimentul de donare a mașinilor a fost prezentă și șefa agenției teritoriale de asistență socială Nord-Vest, Emilia Ciobanu. Ea a menționat că nu a mai fost până acum, în sistem, un asemenea val de investiții în dotarea echipelor, a utilajelor și în instruirea personalului, potrivit sursei citate.

„Donația de automobile va contribui esențial la apropierea serviciilor sociale de comunitățile locale, unde accesul este adesea dificil”, a declarat Ciobanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Donația are loc în contextul implementării reformei RESTART și în cadrul implementării reformei. Aceasta își propune să îmbunătățească guvernanța și transparența în sistemul de asistență socială și să asigure accesul uniform și echitabil al populației vulnerabile la servicii sociale de calitate.

#automobile noi #donatie #Ministerul Muncii

Cafeaua consumată prea târziu în timpul zilei poate afecta somnul, chiar dacă ajută la creșterea nivelului de energie și a atenției. Un studiu publicat în The New England Journal of Medicine a arătat că participanții au dormit, în medie, cu aproximativ 36 de minute mai puțin în zilele în care au consumat cafea, comparativ cu zilele fără cofeină.

În același timp, participanții au fost mai activi în zilele în care au băut cafea, făcând cu aproximativ 1.000 de pași mai mult.

Efectele cofeinei diferă însă de la o persoană la alta și depind atât de cantitate, cât și de momentul consumului. O metaanaliză care a inclus 24 de studii estimează că o cafea de aproximativ 250 de mililitri, care conține în jur de 107 miligrame de cofeină, ar trebui consumată cu cel puțin 8 ore și 48 de minute înainte de culcare pentru a evita reducerea duratei somnului.

Astfel, pentru o persoană care merge la culcare la ora 22:00, ultima cafea de acest tip ar trebui consumată în jurul orei 13:00. Intervalul poate varia însă în funcție de cantitatea de cofeină și de sensibilitatea fiecărei persoane.

Specialiștii explică faptul că organismul metabolizează cofeina în ritmuri diferite. Genele CYP1A2 și ADORA2A influențează atât viteza cu care cofeina este eliminată din organism, cât și sensibilitatea creierului la efectele sale.

Cofeina blochează receptorii pentru adenozină, substanța care contribuie la apariția senzației de somnolență. Din acest motiv, la unele persoane poate provoca dificultăți de adormire, agitație sau un somn mai superficial, în timp ce altele sunt mai puțin afectate.

Potrivit FDA, pentru majoritatea adulților sănătoși, un consum de până la 400 de miligrame de cofeină pe zi nu este, în general, asociat cu efecte negative asupra sănătății. Totuși, cantitatea trebuie calculată din toate sursele de cofeină consumate într-o zi.

Cercetările arată că și momentul administrării contează. Într-un studiu, 400 de miligrame de cofeină au afectat somnul chiar și atunci când au fost consumate cu 12 ore înainte de culcare.

Prin urmare, specialiștii recomandă ca persoanele sensibile la cofeină să limiteze consumul în a doua parte a zilei sau să aleagă băuturi cu o cantitate mai mică de cofeină.

Un alt studiu observațional a indicat că persoanele care consumă cafea în principal dimineața au avut un risc mai redus de mortalitate generală și cardiovasculară decât persoanele care nu beau cafea. Cercetătorii subliniază însă că este vorba despre o asociere și nu se poate demonstra că ora consumului de cafea este cauza directă a acestei diferențe.