În 2012, Igor Hîncu și soția sa Victoria au lansat compania EduJoc, una dintre primele afaceri sociale din Republica Moldova. Antreprenorii au adus un produs relativ nou pe piața din țara noastră, jucăriile educative, care, pe atunci nu prea se găseau la noi. Acum, ambii promovează educația prin jucării printre părinți și profesori, organizând și diverse traininguri în școli, grădinițe.

Despre ce înseamnă o afacere socială, care sunt privilegiile pentru astfel de companii, cum a aflat despre acest model de business și investițiile obținute, reprofilare și împărțirea responsabilităților în cadrul companiei, Igor Hâncu a vorbit în cadrul emisiunii „1O LEI” realizată în parteneriat cu Bani.md.

Modelul de afacere socială l-au descoperit în cadrul unui training organizat la Riga. Potrivit lui Igor Hîncu, antreprenorul social privește dincolo de profit.

„Acest model de business este un model în care poți să faci ceea ce îți place și poți să oferite anumite soluții pe termen lung pentru anumite probleme cu care se confruntă societatea, dar în același timp să-ți asiguri și confortul social. Îți asumi un rol al statului, faci multe proiecte, acțiuni, oferi soluții, dar fără să cauți finanțare. Banii îi ai din profitul pe care îl generează afacerea.”

Prin activitatea sa, EduJoc își propune să rezolve problemele din sistemul educațional, care este deja învechit, dependența de ecrane a copiilor și lipsa de materiale didactice, resurse educative și jocuri. De asemenea, își propun să identifice soluții pentru incluziunea copiilor cu dizabilități.

În atelierul EduJoc din satul Floreni sunt create jucării educative, din materiale naturale, pentru copiii de la 1 la 99 de ani, spune Igor Hîncu. În cadrul emisiunii, antreprenorul s-a prezentat într-un mod inedit, folosind o jucărie despre care spune că este cartea lor de vizită.

„Toate jucăriile pe care le oferim noi sunt jucării care stimulează anumite abilități, contribuie la dezvoltarea cognitivă și emoțională. Sunt jucării care nu te plictisesc. Oferim copiilor invitația de a crea propria poveste utilizând simple cuburi din lemn.”

CITEȘTE CONTINUAREA PE BANI.MD

#10 bani #Bani.md #interviu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.