VIDEO Interviu cu detalii exclusive. Bunuri în valoare de șase miliarde lei, sechestrate în dosarul fraudei bancare

În procesul de recuperare a bunurilor infracționale, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) colaborează cu mai multe instituții, printre care este și Procuratura Anticorupție. De exemplu, cele două instituții conlucrează în dosarul furtului bancar, al cărui valoare a bunurilor sechestrate se ridică la șase miliarde de lei. În cadrul unui interviu exclusiv, Pavel Calpajiu, șeful Direcției Evaluare, Administrare și Valorificare a Bunurilor Indisponibilizate din cadrul ARBI și procurorul anticorupție Octavian Iachimovschi au oferit mai multe detalii despre activitatea pe care o desfășoară.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale poate efectua investigații doar la solicitarea organelor de urmărire penală. Procuratura Anticorupție este unul dintre principalele organe de urmărire penală, care transmit delegații către ARBI pentru a efectua investigații financiare paralele. Pe dosarul fraudei bancare aceste 2 instituții colaborează în procesul de identificare a bunurilor, indisponibilizare și administrarea lor.

„Întreaga fraudă bancară s-a realizat pe parcursul mai multor ani. Prejudiciul total calculat este de peste 13 miliarde de lei. Am reușit să aplicăm sechestre pe circa 48% din prejudiciul identificat, ceea ce ar constitui circa 6.4 miliarde lei…Aici calculăm bunuri, atât pe cauze penale care sunt în instanța de judecată, pe dosare asupra cărora instanțele s-au expus anterior, cât și pe bunuri pe care le-am identificat pe parcursul urmăririi penale și asupra cărora sunt aplicate sechestre, la faza urmăririi penale”, a declarat Octavian Iachimovschi.

Colaborarea dintre cele două instituții nu se încheie la această etapă. Procuratura Anticorupție furnizează ARBI-ului, continuu, informații care contribuie la identificarea mai rapidă a bunurilor obținute ilegal.

„În acest dosar al fraudei bancare, dacă ar fi să vorbim la modul practic, în acest moment, avem o hotărâre irevocabilă a instanței de judecată în privința unui fost demnitar public, din contul căruia au fost încasate la bugetul de stat câteva milioane de lei. De asemenea, sunt câteva cauze pe rol, valoarea totală a bunurilor sechestrate în aceste cazuri fiind de circa un miliard de lei. Așteptăm deciziile de confiscare din partea instanței de judecată, în temeiul cărora se va trece deja la vânzarea bunurilor confiscate și, respectiv, la încasarea banilor către bugetul de stat”, a declarat Pavel Calpajiu.

Pentru a efectua investigațiile financiare paralele și a identifica bunurile infracționale, ARBI folosește mai multe surse de informare, atât informațiile acumulate în cadrul investigațiilor speciale, baze de date, precum și investigațiile jurnalistice sau rețelele de socializare.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale este o subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Național Anticorupție. ARBI a fost fondată în 2017, are scopul de a efectua investigații financiare paralele, precum și indisponibilizarea bunurilor infracționale. În cei cinci ani de activitate, ARBI a reușit să identifice și să indisponibilizeze, în țară și peste hotare, bunuri și active în valoare de peste 6 miliarde de lei.

Acest material a fost realizat cu suportul Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, subdiviziune autonomă în cadrul CNA. Fundația nu influențează politica editorială a Grupului de Presă Realitatea.

#ARBI în acțiune #interviu #frauda bancară #ARBI

„Modelul economic din regiunea transnistreană a dat faliment, pentru că el se susținea pe gaz nu ieftin, ci gaz pe degeaba, pentru că ei nu îl plăteau, pur și simplu, și Gazprom acumula de acolo datorii, în speranța că va veni vreo guvernare prorusă, pro-Kremlin la Chișinău și va accepta acea datorie de vreo 11 miliarde de dolari. Noi de fiecare dată am spus ‘Nu, mulțumesc!’. Nu malul drept a consumat gazele. Noi ce am consumat am plătit. Cei care au consumat să plătească sau cei care au livrat și au închis ochii și au tolerat – și e clar de ce au tolerat – să rezolve ei problema, pentru că este o problemă de datorii între două entități economice, nu are statul nicio treabă aici”. Comentariul a fost făcut de președintele PAS, Igor Grosu, într-un interviu pentru Agerpres.

Videouri cu străzi în beznă în localități din stânga Nistrului apar din nou pe rețelele sociale

„Spuneam că a colapsat (n.r.- modelul economic) în sensul în care o bună parte din industria din stânga Nistrului este într-o situație foarte complicată acum – chiar zilele astea a apărut o știre că a fost restricționat consumul de gaze pe o săptămână și jumătate, două săptămâni – își fac griji, va veni sau nu gazul, vor fi sau nu capabili să plătească pentru următoarea tranșă de gaz, veniturile sunt mai mici. Putem spune lucrul ăsta, în mod cert sunt mai mici veniturile de pe malul stâng, decât pe malul drept. Asta înseamnă că mulți, zeci de mii de cetățeni de-ai noștri (din stânga Nistrului – n.r.), trec pe malul drept, au joburi aici pe malul drept, muncesc”, a continuat politicianul.

„Din punctul de vedere al securității, eu zic că e o realizare importantă. Nu am permis, și cei din stânga Nistrului au înțeles că nu e cazul să fie tensionată situația în stânga Nistrului. Și când spun să fie tensionată, am în vedere să fie folosită stânga Nistrului împotriva Ucrainei, în spatele Ucrainei, pe direcția Odesa. Aici era miza și planul rușilor pe care aceștia nu îl ascund și nu l-au ascuns niciodată: sudul, și să decupleze Ucraina de la Marea Neagă. Acesta era planul și continuă să fie. (Transnistrenii – n.r.) au înțeles, n-au escaladat, n-au tensionat situația. Și noi (Chișinăul – n.r.) am fost corecți: atunci când, iarna trecută, Gazprom a oprit livrarea de gaz către malul stâng, noi am oferit toată asistența, chiar dacă acest lucru a fost nepopular pentru noi, cei de pe malul drept. Noi ne-am asumat această decizie politică, pentru că este vorba de peste 300.000 de cetățeni, care și ei sunt cetățenii Republicii Moldova, dincolo de faptul că trăiesc într-un mediu toxic, vreau să spun, plin de propagandă (…). Sunt cetățenii noștri și noi nu puteam să admitem o criză umanitară. Până la urmă, Rusia asta și-a dorit, înțelegând că era ultima iarnă când ne mai putea cumva șantaja, (când mai putea) crea o criză umanitară, care ulterior să se transforme într-o criză eventual politică. Slavă Domnului, am gestionat, am acționat așa cum a trebuit și am depășit această problemă”, a adăugat Igor Grosu.

„Surprinzător, un alt indicator foarte interesant care merită atenția este că 40% din alegătorii de pe malul stâng (din Transnistria – n.r.) care au venit și au votat pe malul drept, în secțiile de votare deschise special pentru ei, au votat pentru proeuropeni, ca să zic așa, să nu-mi fac reclamă, pentru vectorul proeuropean, ceea ce mă face să cred că este o dovadă elocventă: alegerile sunt cel mai bun sondaj”, a conchis el.

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca, Guvernul monitorizează livrările de gaze în stânga Nistrului. Oficialul a mai menționat că „nu există deschidere din partea Tiraspolului” privind alinierea la standardele naționale. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că volumele de gaze contractate și achitate de către Tiraspoltransgaz (TTG) sunt suficiente pentru consumul de pe malul stâng al Nistrului până la data de 16 octombrie 2025. Iar ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că în prezent sunt livrate malului stâng al Nistrului 1,2-1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, ceea ce constituie echivalentul volumului primit în timpul verii. Potrivit lui, acest volum îi permite regiunii să își asigure o producție limitată de curent, volum de electricitate completat cu funcționarea sporită a Hidrocentralei de la Dubăsari.

Gazprom a sistat livrările de metan către stânga Nistrului la 1 ianuarie 2025. Ulterior, începând cu 14 februarie, gazele au fost reluate pe baza unei scheme intermediare: compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gazul la granița cu Republica Moldova, iar un offshore din Dubai achită contravaloarea. La frontieră, cantitatea de 3,2 milioane metri cubi pe zi este preluată de Moldovagaz și redirecționată către Tiraspol, pe baza unei plăți anticipate.

În ianuarie–februarie 2025, localitățile cu pricina s-au confruntat cu o criză energetică similară.