Cultura din Republica Moldova a fost lăsată ani la rând în umbră și dată uitării practic, în special după ce a fost comasat Ministerul Educației și Cercetării cu cel al Culturii. Investițiile autorităților de la Chișinău erau îndreptate spre domeniul educației, mai puțin însă spre cel al culturii. Astfel, în urma acestei situații, zeci de monumente arhitecturale din Chișinău, și din întreaga țară au fost lăsate de izbeliște, unele ajungând chiar și în paragină.

Este off-ul pe care și l-au spus oamenii care au tangență nemijlocită cu cultura, literatura, teatru, muzica, artele plastice, arhitectura, cinematografia, arta populară, arhivele, dar chiar și bibliotecile.

Mai exact, despre asta s-a discutat în cadrul unor consultări publice ale Ministerului Culturii la Guvern, unde a fost prezent și ministrul Sergiu Prodan, transmise live de către RLIVE.MD.

Rând pe rând, oamenii și-au spus cum văd ei schimbările spre bine în viitor și cum văd ei renașterea culturii în țară.

Cultura este forța motrice a societății, iar locurile unde se întâlnesc și pe care le vizitează turiștii trebuie să fie restaurate.

Directorul executiv a Uniunii Meșterilor Populari a declarat că își dorește dezvoltarea meșteșugăritului din țara noastră, iar acest lucru nu necesită mari investiții.

„Nu am văzut în planul ministerul propuneri referitor la păstrarea meștesugăritului. Vrem să inițiem un dialog. Recent am înaintat o propunere pentru a găsi un partener de dialog și a veni cu obiectivele noastre. Noi vrem să dezvoltăm meșteșugăritul. Meșteșugăritul presupune expoziții, iar acest lucru nu necesită investiții majore”, a declarat directorul executiv a Uniunii Meșterilor Populari.

De asemenea, și directorul Rezervației Cultural-Naturale „Orheiul Vechi” a declarat că este necesar ca să fie suținut turismul din țara noastră, iar pensiunile necesită investiții și suținere.

„Într-un an, fluxul de turiști de la rezervația noastră a fost de 170 00 de oameni. Este cel mai mare flux de turiști care a primit vreo instituție turistică din R Moldova. Situația actuală lasă de dorit, și doresc să se depună efort pentru dezvoltare. Rog ca rezervația să fie inclusă în lista patrimoniului protejat de ONU”.

Petru Vicol directorul muzeului National de Etnografie și Istorie Naturala a Moldovei, cel mai vechi muzeu din Moldova, a declarat că muzeele din țară se confruntă cu probleme grave.

„Cea mai mare problemă este schimbarea unor norme. Sunt foarte importante acțiunile statelor. Deseori suntem umiliți la vamă când transportăm patrimoniile, ne salvează ambasadele. Activitatea muzeelor de asemenea este o problemă. Muzeele naționale sunt constrânse de aceste lucruri, și aici trebuie să venim cu argumentele corespunzătoare”.

În cadrul consultărilor publice, Elena Pintilei directorul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova a declarat că pe viitor se dorește digitalizarea arhivei bibliotecii.

Mai mult, potrivit responsabililor din cadrul ministerului Culturii, urmează să fie modificat regulamentul la capitolul distribuției de carte, la capitolul artelor spectacolului, ceea ce se bazează în primul rând pe cele legate teatru.

De asemenea, la capitolul cinematografie va fi modificat sistemul de funcționare, vor fi realizate modificări la capitolul legislativ pentru a deveni mai competitiv la capitolul relațiilor internaționale.

#cinematografie #consultari publice #cultura #teatre #turism

Planul Uniunii Europene de a deveni independentă de petrolul şi gazele ruseşti nu avansează în ritmul necesar, în timp ce blocul comunitar se apropie de iarnă cu stocuri de gaze neobişnuit de scăzute, avertizează Curtea de Conturi Europeană, transmite Reuters potrivit News.ro.

Auditorii europeni susţin că UE nu investeşte suficient pentru a-şi atinge obiectivele de înlocuire completă a energiei ruseşti prin diversificarea furnizorilor de combustibili fosili, dezvoltarea energiei regenerabile şi extinderea infrastructurii de reţea dintre statele membre.

Comisia Europeană estimase iniţial că renunţarea la energia rusească va necesita investiţii de aproximativ 300 de miliarde de euro, sumă pusă la dispoziţie prin bugetul UE. Până acum, însă, statele membre au angajat doar 54,3 miliarde de euro.

Potrivit auditorilor, diferenţa uriaşă poate indica fie că necesarul de investiţii a fost estimat greşit de Comisie, fie că statele membre întâmpină dificultăţi în implementarea planului.

Importurile de gaze ruseşti au scăzut de la 45% la 12% din total

UE şi-a redus treptat dependenţa de combustibilii ruşi după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022.

Sancţiunile asupra petrolului rusesc transportat pe mare au eliminat aproape în totalitate importurile de ţiţei rusesc în UE. În cazul gazelor, Rusia mai asigură în prezent aproximativ 12% din importurile blocului, faţă de 45% înainte de 2022.

Curtea de Conturi avertizează însă că această reducere s-a datorat parţial iernilor blânde şi preţurilor ridicate la energie, care au redus cererea, şi nu exclusiv măsurilor adoptate de autorităţile europene.

Auditorii recomandă Comisiei Europene să intervină mai activ pentru a se asigura că că statele membre respectă calendarul renunţării la energia rusească.

Depozitele de gaze sunt pline doar în proporţie de 67%

Avertismentul vine într-un moment dificil pentru securitatea energetică europeană, pe fondul războiului cu Iranul şi al presiunilor asupra aprovizionării globale.

Depozitele de gaze ale UE sunt în prezent pline în proporţie de doar 67%, comparativ cu aproximativ 80% în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe.

Nivelul redus al stocurilor ar putea expune ţările europene la creşteri puternice ale preţurilor în timpul iernii, mai ales în condiţiile în care UE urmează să interzică toate importurile de gaze naturale lichefiate din Rusia de la 1 ianuarie 2027.

Comisia Europeană susţine că măsurile şi finanţările europene au accelerat dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă şi au contribuit la reducerea drastică a importurilor de gaze ruseşti. Executivul comunitar a precizat că va analiza şi va da curs recomandărilor Curţii de Conturi.