Cultura din Republica Moldova a fost lăsată ani la rând în umbră și dată uitării practic, în special după ce a fost comasat Ministerul Educației și Cercetării cu cel al Culturii. Investițiile autorităților de la Chișinău erau îndreptate spre domeniul educației, mai puțin însă spre cel al culturii. Astfel, în urma acestei situații, zeci de monumente arhitecturale din Chișinău, și din întreaga țară au fost lăsate de izbeliște, unele ajungând chiar și în paragină.

Este off-ul pe care și l-au spus oamenii care au tangență nemijlocită cu cultura, literatura, teatru, muzica, artele plastice, arhitectura, cinematografia, arta populară, arhivele, dar chiar și bibliotecile.

Mai exact, despre asta s-a discutat în cadrul unor consultări publice ale Ministerului Culturii la Guvern, unde a fost prezent și ministrul Sergiu Prodan, transmise live de către RLIVE.MD.

Rând pe rând, oamenii și-au spus cum văd ei schimbările spre bine în viitor și cum văd ei renașterea culturii în țară.

Cultura este forța motrice a societății, iar locurile unde se întâlnesc și pe care le vizitează turiștii trebuie să fie restaurate.

Directorul executiv a Uniunii Meșterilor Populari a declarat că își dorește dezvoltarea meșteșugăritului din țara noastră, iar acest lucru nu necesită mari investiții.

„Nu am văzut în planul ministerul propuneri referitor la păstrarea meștesugăritului. Vrem să inițiem un dialog. Recent am înaintat o propunere pentru a găsi un partener de dialog și a veni cu obiectivele noastre. Noi vrem să dezvoltăm meșteșugăritul. Meșteșugăritul presupune expoziții, iar acest lucru nu necesită investiții majore”, a declarat directorul executiv a Uniunii Meșterilor Populari.

De asemenea, și directorul Rezervației Cultural-Naturale „Orheiul Vechi” a declarat că este necesar ca să fie suținut turismul din țara noastră, iar pensiunile necesită investiții și suținere.

„Într-un an, fluxul de turiști de la rezervația noastră a fost de 170 00 de oameni. Este cel mai mare flux de turiști care a primit vreo instituție turistică din R Moldova. Situația actuală lasă de dorit, și doresc să se depună efort pentru dezvoltare. Rog ca rezervația să fie inclusă în lista patrimoniului protejat de ONU”.

Petru Vicol directorul muzeului National de Etnografie și Istorie Naturala a Moldovei, cel mai vechi muzeu din Moldova, a declarat că muzeele din țară se confruntă cu probleme grave.

„Cea mai mare problemă este schimbarea unor norme. Sunt foarte importante acțiunile statelor. Deseori suntem umiliți la vamă când transportăm patrimoniile, ne salvează ambasadele. Activitatea muzeelor de asemenea este o problemă. Muzeele naționale sunt constrânse de aceste lucruri, și aici trebuie să venim cu argumentele corespunzătoare”.

În cadrul consultărilor publice, Elena Pintilei directorul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova a declarat că pe viitor se dorește digitalizarea arhivei bibliotecii.

Mai mult, potrivit responsabililor din cadrul ministerului Culturii, urmează să fie modificat regulamentul la capitolul distribuției de carte, la capitolul artelor spectacolului, ceea ce se bazează în primul rând pe cele legate teatru.

De asemenea, la capitolul cinematografie va fi modificat sistemul de funcționare, vor fi realizate modificări la capitolul legislativ pentru a deveni mai competitiv la capitolul relațiilor internaționale.