VIDEO Iohannis, după întâlnirea cu liderii UE privind Ucraina: Suntem pregătiți și în cazul unui flux de migranți

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat joi seara, 17 februarie curent, că în situaţia în care securitatea de la graniţele Ucrainei se schimbă, Uniunea Europeană (UE) are un pachet de reacţii stabilite şi că liderii europeni sunt și rămân uniți. „Trebuie să rămânem uniți și în eforturile diplomatice, economice și suntem între timp pregătiți să luăm orice măsură se impune împreună, atunci când situația în teren se schimbă”. De asemenea, a anunțat că România este pregătită și pentru un eventual flux de migranți care va veni din Ucraina în cazul unui conflict armat.

Pentru cele mai importante știri,
abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Astăzi am venit la Bruxelles, unde am avut o întâlnire în format Consiliul European dedicată situației de la granița Ucrainei cu Rusia, o problemă pe care noi ne preocupă foarte mult, dar și pe ceilalți evident. A fost o întâlnire scurtă, fiindcă am avut summit-ul (UE-Africa – n.red.). A fost o întâlnire foarte bună”.

Cea mai importantă concluzie din întâlnire pe Ucraina și flancul estic a fost că liderii UE trebuie să rămână uniți și în eforturile diplomatice, economice și să fie între timp pregătiți să ia orice măsură ce se impune împreună, atunci când situația în teren se schimbă.

„Orice se va întâmpla, vom reacționa adecvat împreună. Este cel mai important și cel mai puternic mesaj. Dacă situația se schimbă, reacțiile vor fi comune. UE are pachete de reacții pregătite și acestea vor fi puse în practică. Dar fiecare are și probleme foarte concrete. De exemplu, noi avem peste 600 de kilometri de graniță cu Ucraina și este posibil să apară un flux de migranți și suntem pregătiți pentru această situație”.

În chestiuni de impact economic, suntem pregătiți, avem și noi măsuri specifice pregătite, a asigurat Iohannis. „Dar ne dorim o soluție diplomatică. Nu-și dorește nimeni sancțiuni. Ne dorim ca situația de pe flancul estic să fie detensionată prin dezescaladare și prin calmarea tensiunilor”.

Șeful statului vecin a mai precizat că a discutat o zi înainte cu președintele francez, Emmanuel Macron, despre grupul de luptă NATO care va fi format pe teritoriul României.

„Rămânem implicați. Franța își dorește să fie națiune-cadru. Ne dorim ca acest grup de luptă, «battle group», cum se numește în NATO, să fie poziționat în România. Suntem pregătiți, știm unde va fi poziționat acest battle group, însă încă nu este aprobat formal la nivel NATO. Suntem optimiști că aliații vor agrea acest format. Discuțiile se vor purta în primăvară. Când totul va fi rezolvat și clarificat, vom putea să facem și declarații publice despre cine participă, unde vor fi poziționați și alte detalii interesante pentru publicul din România, dar chiar acum încă nu”, a mai spus acesta.

#Ucraina #UE #Klaus Iohannis #Romania

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.