Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat joi seara, 17 februarie curent, că în situaţia în care securitatea de la graniţele Ucrainei se schimbă, Uniunea Europeană (UE) are un pachet de reacţii stabilite şi că liderii europeni sunt și rămân uniți. „Trebuie să rămânem uniți și în eforturile diplomatice, economice și suntem între timp pregătiți să luăm orice măsură se impune împreună, atunci când situația în teren se schimbă”. De asemenea, a anunțat că România este pregătită și pentru un eventual flux de migranți care va veni din Ucraina în cazul unui conflict armat.

Pentru cele mai importante știri,
abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Astăzi am venit la Bruxelles, unde am avut o întâlnire în format Consiliul European dedicată situației de la granița Ucrainei cu Rusia, o problemă pe care noi ne preocupă foarte mult, dar și pe ceilalți evident. A fost o întâlnire scurtă, fiindcă am avut summit-ul (UE-Africa – n.red.). A fost o întâlnire foarte bună”.

Cea mai importantă concluzie din întâlnire pe Ucraina și flancul estic a fost că liderii UE trebuie să rămână uniți și în eforturile diplomatice, economice și să fie între timp pregătiți să ia orice măsură ce se impune împreună, atunci când situația în teren se schimbă.

„Orice se va întâmpla, vom reacționa adecvat împreună. Este cel mai important și cel mai puternic mesaj. Dacă situația se schimbă, reacțiile vor fi comune. UE are pachete de reacții pregătite și acestea vor fi puse în practică. Dar fiecare are și probleme foarte concrete. De exemplu, noi avem peste 600 de kilometri de graniță cu Ucraina și este posibil să apară un flux de migranți și suntem pregătiți pentru această situație”.

În chestiuni de impact economic, suntem pregătiți, avem și noi măsuri specifice pregătite, a asigurat Iohannis. „Dar ne dorim o soluție diplomatică. Nu-și dorește nimeni sancțiuni. Ne dorim ca situația de pe flancul estic să fie detensionată prin dezescaladare și prin calmarea tensiunilor”.

Șeful statului vecin a mai precizat că a discutat o zi înainte cu președintele francez, Emmanuel Macron, despre grupul de luptă NATO care va fi format pe teritoriul României.

„Rămânem implicați. Franța își dorește să fie națiune-cadru. Ne dorim ca acest grup de luptă, «battle group», cum se numește în NATO, să fie poziționat în România. Suntem pregătiți, știm unde va fi poziționat acest battle group, însă încă nu este aprobat formal la nivel NATO. Suntem optimiști că aliații vor agrea acest format. Discuțiile se vor purta în primăvară. Când totul va fi rezolvat și clarificat, vom putea să facem și declarații publice despre cine participă, unde vor fi poziționați și alte detalii interesante pentru publicul din România, dar chiar acum încă nu”, a mai spus acesta.

#Klaus Iohannis #Romania #Ucraina #UE

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.