Klaus Iohannis a fost distins cu Premiul Franz Werfel pentru drepturile omului. Distincția este acordată de Centrul împotriva expulzărilor, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Frankfurt.

În discursul din cadrul evenimentului, liderul de la Cotroceni a vorbit despre valorile europene pe care le-a avut întotdeauna România. El a menționat că drepturile omului și demnitatea umană reprezintă elemente-cheie pentru libertate, democrație și solidaritate.

Președintele român a mai vorbit despre războiul din Ucraina și influențele pe care le are asupra localnicilor, dar și Republicii Moldova. În opinia sa, în contextul internațional actual, buna înțelegere interetnică, interculturalitatea și solidaritatea sunt mai importante decât oricând.

„Societatea românească este astăzi modernă și democrată și promovează valori universale precum nediscriminarea, toleranța și unitatea. Susținerea și empatia pe care au arătat-o românii vecinilor noștri greu încercați de război completează imaginea unei societăți care și-a asumat pe deplin valorile fundamentale ale proiectului european și care promovează aceste valori și în țările din vecinătatea estică a Uniunii. Astăzi, Ucraina și Republica Moldova sunt state candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană, inclusiv cu sprijinul angajat al României. Ele acționează cu convingere pentru a se alătura Uniunii Europene pentru că împărtășesc valorile noastre europene comune. Ei fac parte dintre noi”, a spus Iohannis.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Premiul primit de liderul de la Cotroceni are și componentă financiară de 10.000 de euro. Presa de la București scrie, cu referire la administrația prezidențială, că banii vor fi donați Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din București.

Premiul Franz Werfel i-a fost acordat lui Iohannis pentru drepturile omului. Acesta se oferă de Centrul împotriva expulzărilor din Bonn, Germania, începând cu anul 2003, persoanelor și organizațiilor care au avut contribuție deosebită la combaterea încălcării drepturilor omului prin genocid, expulzare sau distrugerea cu intenție a grupurilor naționale, etnice, rasiale ori religioase.

#discurs #Germania #Iohannis #premiu #Republica Moldova

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.