Klaus Iohannis a fost distins cu Premiul Franz Werfel pentru drepturile omului. Distincția este acordată de Centrul împotriva expulzărilor, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Frankfurt.

În discursul din cadrul evenimentului, liderul de la Cotroceni a vorbit despre valorile europene pe care le-a avut întotdeauna România. El a menționat că drepturile omului și demnitatea umană reprezintă elemente-cheie pentru libertate, democrație și solidaritate.

Președintele român a mai vorbit despre războiul din Ucraina și influențele pe care le are asupra localnicilor, dar și Republicii Moldova. În opinia sa, în contextul internațional actual, buna înțelegere interetnică, interculturalitatea și solidaritatea sunt mai importante decât oricând.

„Societatea românească este astăzi modernă și democrată și promovează valori universale precum nediscriminarea, toleranța și unitatea. Susținerea și empatia pe care au arătat-o românii vecinilor noștri greu încercați de război completează imaginea unei societăți care și-a asumat pe deplin valorile fundamentale ale proiectului european și care promovează aceste valori și în țările din vecinătatea estică a Uniunii. Astăzi, Ucraina și Republica Moldova sunt state candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană, inclusiv cu sprijinul angajat al României. Ele acționează cu convingere pentru a se alătura Uniunii Europene pentru că împărtășesc valorile noastre europene comune. Ei fac parte dintre noi”, a spus Iohannis.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Premiul primit de liderul de la Cotroceni are și componentă financiară de 10.000 de euro. Presa de la București scrie, cu referire la administrația prezidențială, că banii vor fi donați Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din București.

Premiul Franz Werfel i-a fost acordat lui Iohannis pentru drepturile omului. Acesta se oferă de Centrul împotriva expulzărilor din Bonn, Germania, începând cu anul 2003, persoanelor și organizațiilor care au avut contribuție deosebită la combaterea încălcării drepturilor omului prin genocid, expulzare sau distrugerea cu intenție a grupurilor naționale, etnice, rasiale ori religioase.

#discurs #Germania #Iohannis #premiu #Republica Moldova

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china