Primarul Capitalei, Ion Ceban, va anunța în zilele următoare dacă va candida sau nu pentru funcția de președinte al țării la alegerile prezidențiale din această toamnă. O precizare în acest sens a fost făcută de edil miercuri, 22 mai, în cadrul unei intervenții live pe Facebook.

„ (…) Vreau să vă anunț că în scurt timp, după o discuție cu colegii, voi anunța ce voi face, cum voi face, și această decizie nu este influențată de intern, de extern, de experți sau de recomandări. Este decizia noastră și a mea personală, iar această decizie va fi făcută public în câteva zile.

În ceea ce ține de atitudinea noastră, deciziile pe care le luăm și abordările pe care le avem, nu sunt bazate pe interpretări, recomandări ale unor experți, sunt în interesul cetățeanului de rând, în interesul țării și așa vom acționa mai departe ”, a declarat primarul Ion Ceban.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova vor fi organizate pe data de 20 octombrie 2024. Un proiect de hotărâre care prevede acest lucru a fost votat de 56 de deputați la ședința de joi, 16 mai curent.

Potrivit Constituției, mandatul Președintelui Republicii Moldova durează patru ani și se exercită de la data depunerii jurământului și până la depunerea jurământului de către Președintele nou-ales. Maia Sandu a depus jurământul de învestire în funcția de Președinte al Republicii Moldova la data de 24 decembrie 2020.

Tot pe data de 20 octombrie, în Republica Moldova se va desfășura referendumul republican constituțional la care cetățenii vor răspunde la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

#alegeri prezidentiale 2024 #candidat #Ion Ceban #Moldova #presedinte

Republica Moldova va renunța la actualele 32 de raioane, în cadrul reformei administrației publice locale. În locul lor ar urma să existe mai puține unități administrativ-teritoriale de nivelul doi, posibil sub forma unor județe, însă denumirea și delimitarea exactă nu au fost încă stabilite. Vor fi păstrate Chișinăul, Bălțiul, UTA Găgăuzia și unitatea teritorială cu statut special Taraclia.

În paralel, reforma amalgamării ar putea reduce numărul primăriilor de la 892 la aproximativ 292, acestea urmând să aibă un rol mai important în dezvoltarea locală, în timp ce nivelul doi va avea competențe mai restrânse. Republica Moldova a mai încercat o reformă importantă. În 1999, țara a fost împărțită în 10 județe, o unitate autonomă și 662 de primării, fără teritoriul din stânga Nistrului. Reforma nu a durat însă mult. În 2003, județele au fost desființate de guvernarea comunistă și s- a revenit la sistemul de raioane.

De ce nu au funcționat județele?
A fost reforma într-adevăr un eșec sau a fost aplicată greșit?
Ce trebuie să schimbăm astăzi pentru ca administrația să lucreze mai bine pentru oameni?
Va aduce noua reformă mai multă putere și resurse comunităților sau doar va reduce numărul primăriilor?
Ce se schimbă pentru primării?
Vor primi mai multe competențe și putere de decizie?
De ce amalgamarea voluntară a ajuns să provoace dispute și tensiuni între unele primării?
Cine câștigă și cine pierde în urma amalgamării voluntare a localităților?
Ce se va întâmpla cu primăriile și comunitățile care nu vor au fost de acord cu această reorganizare?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 18 septembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Igor Boțan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT și Nicolae Andronic, fost vicepreședinte al Parlamentului, fost vicepremier.