Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO Irina Vlah, convinsă că Maia Sandu a dat indicații să fie exclusă din lupta pentru funcția de Președinte

30 Iul. 2024, 12:01
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
30 Iul. 2024, 12:01 // Politica //  Realitatea.md

UPDATE: Într-o reacție oficială pentru realitatea.md, instituția prezidențială a precizat că nu comentează declarațiile Irinei Vlah.

Știrea inițială

Irina Vlah, fondatoarea „Platformei Moldova” susține că actuala președintă Maia Sandu ar încerca să blocheze participarea ei în alegerile prezidențiale din toamnă. Într-un video, publicat pe contul de Telegram, Vlah afirmă că potrivit planului, „la prima etapă, se va încerca refuzul înregistrării Irinei Vlah în cursă, sub pretexte inventate, iar diverse structuri relevante ale statului deja au primit indicaţiile concrete ce şi cum trebuie să facă pentru a pregăti terenul în acest sens”.

„În paralel se lucrează şi la planul de rezervă – în cazul în care nu se va reuşi blocarea Irinei Vlah la etapa înregistrării în cursa pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, dumneaei urmează să fie exclusă din alegeri pe ultima sută de metri, iarăşi sub pretexte inventate. La moment, serviciile speciale, în comun cu unele instituţii media controlate de putere, au misiunea să pregătească terenul pentru acest plan de rezervă.

Astfel, practic la fiecare întâlnire a Irinei Vlah cu oamenii din raioane, colaboratorii serviciilor speciale fac poze, pe care le transmit cu comentariile de rigoare jurnaliştilor vânduţi guvernării. Scopul acestora este să promoveze ideea că Irina Vlah ar fi fie candidatul Kremlinului, fie candidatul lui Şor, fie că are legături suspecte cu nu ştiu cine etc. Evident toate aceste aşa-zise materiale de presă sunt minciuni, iar scopul lor real este ca ulterior, dacă vor reuşi aceste asocieri, ele să fie utilizate ca pretinse dovezi pentru excluderea Irinei Vlah din alegeri”, susține politiciana.

Vlah, în adresarea video, este convinsă că „toate aceste scenarii murdare pornesc de la frica absolut justificată a guvernării că Irina Vlah o va învinge pe Maia Sandu în lupta pentru funcţia de Preşedinte”.

În context, fondatoarea „Platformei Moldova” face apel la instituțiile statului să oprească abuzurile pornite și promite să informeze instituţiile internaţionale și observatori naţionali, care au mai rămas credibili, despre aceste ilegalități.

Președinția Republicii Moldova nu a comentat, deocamdată, acuzațiile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Irina Vlah și-a anunțat, în luna iulie curent, participarea la viitoarele alegeri prezidențiale în calitate de candidat independent.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.