Oamenii de știință susțin că sunt 21 de ipoteze despre proveniența găgăuzilor, dar până în prezent nu există o opinie unică. Potrivit unei versiuni, găgăuzii ar fi descendenți ai popoarelor turcice, care au venit din Munții Altai în Balcani, pe teritoriul contemporan al Bulgariei. Sunt vorbitori de limba găgăuză, o limbă turcică. În evul mediu, găgăuzii au devenit ortodocși și au păstrat religia până în ziua de azi.

În anii 1806–1812, când Bugeacul a trecut din stăpânirea Otomană la cea rusească, turcii și tătarii musulmani au fost alungați, fiind înlocuiți prin găgăuzi și bulgari, dar și alte popoare, precum germani sau elvețieni. Aceștia au devenit proprietari de pământ, iar principala ocupație a fost agricultura și viticultura.

O altă perioadă importantă pentru poporul găgăuz începe după 27 martie 1918, când s-a produs unirea Basarabiei cu România. În anul 1930, în România a avut loc recensământul populației, iar găgăuzii, pentru prima dată au fost identificați ca un grup etnic. Tot în această perioadă a avut loc separarea găgăuzilor de bulgari și a început apropierea de turci. Ambasadorul Turciei, Hamdullah Subhi Tanriöver, a făcut tot posibilul ca să fie invitați în Basarabia profesori turci, originari din Dobrogea, care au început să predea în limba turcă. Tot atunci, mai mulți găgăuzi au început să plece la studii în Turcia.

În 1944, teritoriul Basarabiei a intrat în componența Uniunii Sovietice. Pentru acest teritoriu, pentru găgăuzi, perioada sovietică poate fi împărțită condiționat în 2 etape. Este vorba de anii dificili de după război din anii ’40, de foametea din 1946-1947, în urma căreia sudul țării au avut cel mai mult de suferit. Dar după anii ’50 și mai departe, a avut loc dezvoltarea găgăuzilor. În 1957 a fost aprobat alfabetul găgăuz în grafie chirilică. Și deja 2 ani mai târziu, limba găgăuză a început să fie predată în unele școli. La sfârșitul anilor ’80 au obținut recunoașterea identității lor și au dezvoltat o conștiință națională care a dus în 1994 la formarea autonomiei Găgăuze în cadrul Republicii Moldova.

Vitalii Sîrf, doctor în științe filologice: „Găgăuzii și-au păstrat religia datorită faptului că aveau o credință fanatică, este vorba și despre trăsăturile lor de caracter: încăpățânare, perseverență; chiar și cuvântul „găgăuz”, după una dintre versiuni, înseamnă încăpățânat, perseverent, care își apără punctul de vedere”.

Ivan Duminica, doctor în istorie: „Imperiul Rus a decis să acomodeze pe acest teritoriu un popor care va fi creștin și va avea o atitudine pozitivă față de Rusia. Găgăuzii și bulgarii erau cei mai potriviți în acest sens, deoarece ei patru secole și jumătate au făcut parte din Imperiul Otoman și au fost supuși unor represiuni grave, precum cele religioase”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#Gagauzia #istorie #popor

O ambarcațiune turistică la bordul căreia se aflau 115 persoane a luat foc joi, 13 august, în apropiere de Fethiye, în provincia Muğla, una dintre cele mai populare regiuni turistice din sud-vestul Turciei. Flăcările s-au extins rapid, iar pasagerii, inclusiv copii, au fost nevoiți să-și pună vestele de salvare și să sară în mare, scrie adevărul.ro.

Incendiul a izbucnit în timp ce vasul efectua o excursie turistică în zona golfului Katrancı, în apropiere de Fethiye.

În momentul în care flăcările au început să cuprindă ambarcațiunea, oamenii aflați la bord au intrat în panică și au sărit în apă, purtând veste de salvare, scrie turkiyetoday.

După ce autoritățile au primit un apel de urgență, echipajele Gărzii de Coastă din Turcia au intervenit rapid. La fața locului au fost trimise și echipe medicale, iar mai multe ambarcațiuni din apropiere s-au alăturat operațiunii de salvare.

Potrivit informațiilor disponibile până în prezent, 107 dintre cele 115 persoane aflate la bord au fost evacuate și aduse în siguranță la mal. Operațiunile de salvare au continuat pentru recuperarea celorlalți pasageri.

Persoanele ajunse pe uscat au fost preluate de echipele medicale și sunt supuse unor evaluări pentru a se stabili dacă au suferit răni sau au avut nevoie de îngrijiri în urma incidentului.

Nu au fost raportate, până la acest moment, decese.

Ambarcațiunea a fost grav avariată și a început să se scufunde

Incendiul a provocat pagube importante vasului. Flăcările au cuprins o mare parte a ambarcațiunii, iar aceasta a fost grav avariată. Ulterior, vasul a început să se scufunde.

Imagini difuzate de presa turcă arată ambarcațiunea cuprinsă de flăcări și afectată grav de incendiu.

Vasul efectua ceea ce în Turcia este cunoscut drept un „blue tour”, o excursie de agrement cu ambarcațiunea de-a lungul golfurilor și zonelor de coastă. Zona Fethiye este o destinație turistică foarte populară, inclusiv în rândul turiștilor britanici.

11 persoane au ajuns la spital

Potrivit informațiilor furnizate de autoritățile maritime turce, 11 persoane au fost transportate la spital după ce au inhalat fum.

Autoritățile nu au precizat dacă printre cele 11 persoane se aflau și copii.

Ambarcațiunea, cunoscută drept „Toys Boat”, era destinată familiilor și oferea pasagerilor mese, jocuri și activități de divertisment pentru copii. Operatorul vasului susține că excursiile sunt concepute pentru a le oferi celor mici o experiență de vacanță.

Într-un mesaj publicat pe Facebook după incident, operatorul a transmis că pasagerii și membrii echipajului sunt în siguranță.

Deocamdată, cauza incendiului nu este cunoscută. Autoritățile turce au deschis o anchetă pentru a stabili în ce condiții a izbucnit focul și de ce flăcările s-au extins atât de rapid.

Operațiunea de salvare și evaluarea pasagerilor au început imediat după primirea apelului de urgență, iar autoritățile continuă să verifice situația tuturor persoanelor aflate la bord în momentul izbucnirii incendiului.