Oamenii de știință susțin că sunt 21 de ipoteze despre proveniența găgăuzilor, dar până în prezent nu există o opinie unică. Potrivit unei versiuni, găgăuzii ar fi descendenți ai popoarelor turcice, care au venit din Munții Altai în Balcani, pe teritoriul contemporan al Bulgariei. Sunt vorbitori de limba găgăuză, o limbă turcică. În evul mediu, găgăuzii au devenit ortodocși și au păstrat religia până în ziua de azi.

În anii 1806–1812, când Bugeacul a trecut din stăpânirea Otomană la cea rusească, turcii și tătarii musulmani au fost alungați, fiind înlocuiți prin găgăuzi și bulgari, dar și alte popoare, precum germani sau elvețieni. Aceștia au devenit proprietari de pământ, iar principala ocupație a fost agricultura și viticultura.

O altă perioadă importantă pentru poporul găgăuz începe după 27 martie 1918, când s-a produs unirea Basarabiei cu România. În anul 1930, în România a avut loc recensământul populației, iar găgăuzii, pentru prima dată au fost identificați ca un grup etnic. Tot în această perioadă a avut loc separarea găgăuzilor de bulgari și a început apropierea de turci. Ambasadorul Turciei, Hamdullah Subhi Tanriöver, a făcut tot posibilul ca să fie invitați în Basarabia profesori turci, originari din Dobrogea, care au început să predea în limba turcă. Tot atunci, mai mulți găgăuzi au început să plece la studii în Turcia.

În 1944, teritoriul Basarabiei a intrat în componența Uniunii Sovietice. Pentru acest teritoriu, pentru găgăuzi, perioada sovietică poate fi împărțită condiționat în 2 etape. Este vorba de anii dificili de după război din anii ’40, de foametea din 1946-1947, în urma căreia sudul țării au avut cel mai mult de suferit. Dar după anii ’50 și mai departe, a avut loc dezvoltarea găgăuzilor. În 1957 a fost aprobat alfabetul găgăuz în grafie chirilică. Și deja 2 ani mai târziu, limba găgăuză a început să fie predată în unele școli. La sfârșitul anilor ’80 au obținut recunoașterea identității lor și au dezvoltat o conștiință națională care a dus în 1994 la formarea autonomiei Găgăuze în cadrul Republicii Moldova.

Vitalii Sîrf, doctor în științe filologice: „Găgăuzii și-au păstrat religia datorită faptului că aveau o credință fanatică, este vorba și despre trăsăturile lor de caracter: încăpățânare, perseverență; chiar și cuvântul „găgăuz”, după una dintre versiuni, înseamnă încăpățânat, perseverent, care își apără punctul de vedere”.

Ivan Duminica, doctor în istorie: „Imperiul Rus a decis să acomodeze pe acest teritoriu un popor care va fi creștin și va avea o atitudine pozitivă față de Rusia. Găgăuzii și bulgarii erau cei mai potriviți în acest sens, deoarece ei patru secole și jumătate au făcut parte din Imperiul Otoman și au fost supuși unor represiuni grave, precum cele religioase”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#Gagauzia #istorie #popor

La Moscova, pe acoperișul Mausoleului lui Lenin din Piața Roșie, au fost mobilizate trupe specializate în combaterea dronelor, potrivit unor imagini publicate de Nexta, scrie antena3.ro.

Prezența echipelor anti-dronă scoate în evidență măsurile de protecție adoptate de autoritățile ruse pentru apărarea Moscovei, în contextul atacurilor ucrainene din ultimele luni. Mausoleul lui Lenin este situat în Piața Roșie, în apropierea Kremlinului, și reprezintă unul dintre cele mai cunoscute obiective istorice și simbolice ale Rusiei.

Autoritățile ruse au închis vineri toate cele 4 aeroporturi din Moscova – Vnukovo, Domodedovo, Șeremetievo și Jukovski – în urma unor alerte legate de atacuri cu drone ucrainene asupra capitalei Rusiei, informează The Moscow Times.

„Au fost adoptate restricții temporare, necesare pentru asigurarea siguranței zborurilor”, a anunțat Agenția Federală rusă de Transport Aerian.

Aceasta este a cincea oară în luna octombrie când zborurile de pe principalele aeroporturi din Moscova sunt suspendate, ca urmare a amenințărilor atacurilor dronelor ucrainene.

Săptămâna trecută, aeroporturile din Moscova au fost închise timp de aproape 7 ore, ca urmare a unei alerte aeriene privind atacuri cu drone ucrainene – peste 350 de zboruri au fost anulate sau întârziate, iar unele avioane care zburau spre capitală au fost redirecționate către alte aeroporturi. Pe 16 octombrie, toate aeroporturile din Moscova au fost de asemenea închise din cauza amenințării legate de atacurile cu drone.

La aeroportul Șeremetievo din Moscova a fost emisă o „alertă aeriană”, ca urmare a unui atac cu drone. Pasagerii din terminalele aeroportului au fost evacuați și duși „în adăposturi sigure”.