Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 sunt foarte importante, chiar și cruciale, spune istoricul Vladimir Solonari, fost deputat în legislativul de la Chișinău în anii 1994-1998 din partea Mișcării Unitatea-Edinstvo. În cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLIVE TV, istoricul a precizat că unii oameni nu-și dau seama de importanța scrutinelor, iar din acest motiv mai pot fi încă ademeniți cu bani sau pomene electorale.

„Unii nu-și dau seama de importanță, de una, de alta. Nu gândesc cum gândim noi. Oamenii sunt așa cum sunt, iar noi trebuie să fim realiști. Îmi este complicat să spun în ce măsură acest fenomen este răspândit în Republica Moldova, este comun și așa mai departe. Eu sper totuși că alegerile vor fi mai curate”, a mai adăugat el.

Vladimir Solonari a declarat că cea mai mare greșeală pe care ar putea s-o facă alegătorii în acest an electoral este să susțină partidele pro-ruse, întrucât o astfel de alegere ar compromite relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

„Eu nu cred că varianta asta cu socialiștii și politica pro-rusă va fi în favoare, ar putea fi o mare greșeală. Eu nu cred că va ieși ceva bun din asta. Sincer, nu cred că se va ajunge la o înțelegere, la ceva rezultate bune cu câștigul, cu încercările de a repara relațiile cu Putin, nu va fi nimic din asta. Dar, se va produce totuși pierderea stimei și încrederii din partea UE, dar asta nu ne trebuie. Republica Moldova este o țară mică și ei pot uita de noi”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alegerile parlamentare din Republica Moldova vor avea loc pe 28 septembrie 2025. La scrutinul prezidențial și referendumul privind integrarea europeană a Moldovei de anul trecut, Rusia a fost acuzată de ingerințe. În ciuda tuturor tentativelor de destabilizare orchestrate de Moscova, alegerile prezidențiale au fost câștigate de Maia Sandu, iar referendumul privind integrarea europeană a trecut.

#alegeri parlamentare #Vladimir Solonari

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.