Creștinii ortodocși de stil vechi îi cinstesc astăzi, 12 iulie, pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Tot în această zi se termină postul în cinstea lor, numit în popor și Postul Sâmpetrului.

Sărbătoarea datează încă din secolul al II-lea al erei creştine. Este o sărbătoare a calendarului popular, care marchează miezul verii agrare şi perioada secerişului care a preluat numele şi data de celebrare ale sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel din calendarul creştin.

De această sărbătoare sunt legate mai multe obiceiuri și tradiții. Se consideră că din această zi, cucul și privighetoarea nu mai cântă, iar pentru sporul casei și pentru sănătate, la Biserică se sfințesc colaci, lumânări, mere, care se împart celor săraci. De asemenea, în popor se zice că dacă tună și fulgeră în ziua Sfinților Apostoli, nucile și alunele vor fi viermănoase.

Ei sunt cinstiți împreună pentru că ambii au fost martirizați în această zi a anului 67, lui Pavel i s-a tăiat capul cu sabia, iar Petru a fost răstignit pe cruce, cu capul în jos.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu prilejul Sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel, în 19 localități din țară este marcat hramul. Poliția va fi la datorie, pentru a asigura ordinea publică și desfășurarea în siguranță a tuturor evenimentelor.

Pentru ca bucuria să nu fie umbrită de incidente, oamenii legii vin cu unele recomandări:

Nu urcați la volan dacă ați consumat alcool;
Supravegheați permanent copiii;
Acordați atenție bunurilor personale;
Respectați ordinea publică și liniștea celor din jur – sărbătoarea e mai frumoasă când e petrecută în armonie.

În caz de necesitate sau dacă sunteți martorii unei situații care necesită intervenție, apelați cu încredere 112.

#crestini ortodocsi #sarbatoare #Sfântul Petru

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.