Moldova și Danemarca sporesc cooperarea în domeniul apărării, cu accent pe instruire militară și măsuri luate în condiții de război hibrid. În plus, reformele din domeniu vor fi asistate de partea daneză începând din această toamnă, când un atașat militar va activa la Ambasada din Chișinău, acest lucru fiind o premieră pentru Moldova. Mai multe informații și detalii despre prioritățile colaborării moldo-daneze a oferit, într-un interviu pentru IPN, ministrul apărării al Danemarcei, Troels Lund Poulsen.

Care sunt obiectivele vizitei la Chișinău? Cu cine aveți programate întrevederi și ce teme-cheie ați discutat cu oficiali moldoveni?

Am avut întrevederi cu prim-ministrul și tocmai am încheiat o discuție lungă și fructuoasă cu ministrul apărării. Am anunțat un parteneriat de cooperare în domeniul apărării între Moldova și Danemarca, iar acesta este, de fapt, și motivul vizitei mele în Moldova în această zi de vineri. Trebuie să avem o cooperare mai solidă și, sperăm, cât mai fructuoasă în viitor. Există foarte multe lucruri care pot fi realizate în acest context. Cred că putem împărtăși unele dintre ideile noastre în domeniul apărării către colegii din Moldova. Dar, în același timp, cred că putem învăța și noi multe din ceea ce se întâmplă în Moldova și în apropierea Ucrainei.

În contextul noii arhitecturi de securitate regională, cum apreciați decizia Republicii Moldova de a-și menține statutul de neutralitate? Considerați că această poziție mai este viabilă în lumina riscurilor generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei?

Aceasta este o întrebare pentru politicienii și Guvernul din Republica Moldova. Însă neutralitatea nu exclude necesitatea de a te putea apăra pe tine și țara ta. Am observat, de asemenea, că acest executiv intenționează să investească mai mult în domeniul apărării, în capabilități noi, și să inițieze această cooperare în domeniul apărării cu Danemarca. Cred că acest lucru poate reprezenta o direcție bună pentru Moldova. Sunt pe deplin conștient de situația de aici, din Republica Moldova, dar aș dori să subliniez că, dintr-o perspectivă europeană, ceea ce putem face pentru a sprijini parcursul european al Moldovei reprezintă o prioritate pentru mine.

În Republica Moldova, în discursul politic, neutralitatea este frecvent invocată de partidele pro-ruse. În ce măsură credeți că acest concept a fost politizat și cum afectează această retorică dezbaterea privind necesitățile reale de securitate ale Republicii Moldova?

În primul rând, este evident faptul că Rusia a fost activă în răspândirea dezinformării și a altor – aș spune – lucruri grave, cu scopul de a submina Guvernul și activitatea Parlamentului Republicii Moldova. Deci, dezinformarea este, într-adevăr, o realitate. Cu toate acestea, este firesc să existe opinii diferite între partidele parlamentare. Urmează alegeri în luna septembrie, iar cetățenii Republicii Moldova vor avea posibilitate să își exprime votul. Consider extrem de important să fie asigurat un mediu sigur pentru desfășurarea acestor alegeri parlamentare, astfel încât democrația să aibă o șansă corectă. Acest lucru este cu atât mai esențial în contextul actual, în care diferiți actori încearcă să răspândească dezinformări despre ceea ce se întâmplă în Moldova.

Danemarca a susținut mereu procesul de reformă al sectorului de apărare din Moldova. Ce forme concrete de asistență sunt oferite în prezent și ce progrese au fost realizate în cadrul Memorandumului de Cooperare, semnat în 2024?

În primul rând, am lansat acum această cooperare în domeniul apărării, care este complet nouă. Din 1 noiembrie curent, va activa un atașat militar danez la Ambasada din Chișinău. Este o noutate absolută, nu am mai văzut așa ceva până acum. Este pentru prima dată când un ministru al apărării din Danemarca efectuează o vizită oficială în Republica Moldova și mă bucur să fiu primul care face acest pas. Vom pune, de asemenea, accent pe instruire militară, război hibrid și alte aspecte relevante. Va fi, așadar, un spectru larg de domenii de colaborare.

Sunt planificate noi proiecte de instruire militară sau formare profesională pentru militarii moldoveni?

Nu începem cu acest aspect. Vom începe cu cursuri, programe educaționale și alte tipuri de instruire necesară într-un context militar mai larg. Aceasta va constitui baza primei etape, să spunem așa. Mai târziu vom fi deschiși să ne concentrăm pe o gamă largă de subiecte. Am convenit că vom avea o nouă rundă de discuții spre sfârșitul acestui an sau, eventual, la începutul anului viitor, pentru a evalua progresul acestei cooperări în domeniul apărării. Este ceva nou atât pentru Moldova, cât și pentru Danemarca.

Cum evaluați capabilitățile actuale ale armatei Republicii Moldova și ce perspective vedeți pentru dezvoltarea și modernizarea sectorului de apărare?

Este evident că Republica Moldova nu are o tradiție de a dispune de un spectru larg de capabilități militare. Știu că actualul Guvern intenționează să investească mai mult în capabilități noi. Moldova este o țară mică, la fel ca Danemarca, însă diferența este că Danemarca este membră a NATO, ceea ce înseamnă că putem împărți unele dintre aceste capabilități. Moldova, în schimb, trebuie să le dezvolte pe cont propriu, ceea ce este foarte costisitor. Nu cunosc detaliat toate capabilitățile existente în Moldova, dar cred că e corect să spunem că sunt necesare investiții mai mari pentru a construi un sistem de apărare mai puternic.

#Danemarca #interviu #ministrul Apărării #Moldova #vizită

Autoritățile din România iau măsuri împotriva șoferilor care parchează pe locurile destinate încărcării vehiculelor electrice, printr-un proiect de lege care introduce amenzi între 865 și 1.081 de lei și 3 puncte de penalizare pentru această contravenție.

Proiectul modifică Codul rutier și introduce staționarea nejustificată pe aceste locuri drept faptă contravențională sancționată din clasa a II-a. Măsura urmează să intre în vigoare doar dacă va fi adoptată de Camera Deputaților și promulgată, transmite presa din România.

Astfel, șoferii care ocupă fără drept locurile destinate încărcării vehiculelor electrice ar putea fi sancționați cu amenzi cuprinse între 865 și 1.081 de lei românești (aproximativ 3.290–4.110 lei moldovenești, la cursul actual) și 3 puncte de penalizare. Sancțiunea este prevăzută în proiectul legislativ, urmând să se aplice doar dacă inițiativa va fi adoptată de Camera Deputaților și va fi promulgată.

Ce spun inițiatorii proiectului

„Fără un mecanism de sancțiune (amendă și puncte de penalizare), investițiile în stații de încărcare pot să fie descurajate, generând inclusiv frustrare în rândul posesorilor de vehicule electrice și încetinind ritmul de adoptare a mobilității sustenabile în România.”

Obiectivul principal este garantarea accesului real la infrastructură, iar în lipsa unei legislații sancționatoare clare, acest lucru nu poate fi realizat.

Prin aceste modificări dorim să susținem creșterea disponibilității reale a stațiilor de încărcare și utilizarea eficientă a acestora, încurajarea dezvoltării infrastructurii de reîncărcare, precum și stabilirea clară a organelor competente să intervină și să aplice sancțiuni într-un temei legal clar, lucru imposibil de în prezent din cauza lipsei unor reglementări specifice”, precizează inițiatorii proiectului în expunerea de motive.

Proiectul de lege introduce în legislația rutieră și definiția „locului destinat încărcării vehiculelor electrice”. Acesta este definit ca un spațiu special amenajat și semnalizat corespunzător, destinat exclusiv staționării vehiculelor electrice pe durata încărcării la o stație autorizată.

Totodată, inițiativa introduce în Codul rutier definiția pentru „vehiculele electrice”, fiind vizate autovehiculele dotate cu un grup propulsor care cuprinde cel puțin un motor electric și care îndeplinesc condițiile tehnice prevăzute de legislație.

Proiectul modifică și regimul sancționator pentru șoferii care ocupă acest loc. Staționarea unui vehicul pe un loc destinat încărcării vehiculelor electrice, cu excepția vehiculelor electrice și hibride plug-in aflate în proces de încărcare, este introdusă între faptele sancționate de Codul rutier.

Peste 13.000 de puncte de încărcare

România are angajamente ferme prin PNRR pentru instalarea a peste 13.000 de puncte de încărcare până în anul 2026. Această lege este menită să asigure că indicatorul de utilizare al acestor stații va fi unul real.

„Operatorii de rețele de încărcare vor fi mai motivați să investească în stații, știind că statul protejează accesul clienților la echipamentele lor, iar creșterea încrederii cetățenilor în infrastructura de încărcare a vehiculelor poate determina inclusiv o creștere a achizițiilor unor astfel de vehicule. Prin aceste măsuri sancționatorii, utilizatorul poate avea o certitudine mai mare că un loc de încărcare liber de aplicație este liber și în realitate, crescând astfel accesul real la infrastructură”, mai arată autorii proiectului de lege.