Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat o declarație în ședința de astăzi, 18 aprilie, prin care condamnă amenințările făcute de Ilan Șor la adresa magistraților de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, care l-au condamnat pe Șor la 15 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”.

Membrii CSM susțin că declarațiile lui Șor sunt inacceptabile.

„Consiliul Superior al Magistraturii califică declarațiile condamnatului Ilan Șor drept amenințări la adresa celor trei judecători care au pronunțat decizia din 13 aprilie 2023, inacceptabile într-un stat de drept. Consiliul condamnă orice amenințări și presiuni asupra sistemului judecătoresc și reprezentanților acestuia și solicită instituțiilor competente să manifeste vigilență sporită pentru a combate și preveni orice amenințări și încercări de a exercita presiuni asupra sistemului judecătoresc”, a declarat membrul CSM, Ion Guzun.

Adițional, membrul CSM a venit cu un mesaj și pentru judecătorii vizați.

„Consiliul Superior al Magistraturii încurajează cei trei judecători să informeze CSM și Procuratura de orice amenințări sau presiuni, directe sau indirecte, exercitate de Ilan Șor și/sau de reprezentanții acestuia. CSM va lua toate măsurile necesare pentru asigurarea independenței și securității judecătorilor care sunt intimidați și a exclude orice formă care ar putea afecta actul de justiție”, a conchis Guzun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Ilan Șor a fost condamnat joi, 13 aprilie curent, la 15 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”, în cea de-a doua instanță. A fost privat de dreptul de a ocupa funcții în sistemul bancar pe termen de 5 ani și s-a dispus încasarea de la politicianul fugar a sumei de 5,2 miliarde de lei.

După pronunțarea deciziei definitive și executorie, Ilan Șor a publicat pe pagina sa de Facebook un mesaj video, prin care și-a manifestat dezacordul cu actul judecătoresc emis de Curte, în special, menționând că „Magistrații care au luat această decizie vor ajunge, foarte curând, după gratii. Hotărârea de astăzi mă lasă rece, nu am de gând să mă conformez acesteia și vă asigur că va fi anulată a doua zi după schimbarea actualului regim”.

Totodată, avocații lui Ilan ȘOR, au declarat că „decizia Curții de Apel Chișinău nu corespunde faptelor dosarului penal, legilor Republicii Moldova și Codului Penal. Judecătorii au luat această decizie sub o presiune extrem de mare din partea guvernării. Avocații au prezentat toate probele disponibile care, din păcate, nu au fost luate în considerare”.

#CSM #declarație #Ilan Șor #intimidari #judecatori

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china