A omorât o persoană în bătaie, iar acum riscă să înfunde pușcăria. Vizat este un bărbat în vârstă de 41 de ani, anunțat în căutare pentru vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii care au provocat decesul victimei. Mai mult, acesta a fost reținut de curând și plasat în arest pentru 30 de zile.

„În luna martie a anului 2019, individul, în timp ce se afla pe strada Nicolae Milescu Spătaru din Capitală, manifestând un comportament violent, i-a aplicat victimei în vârstă de 66 de ani multiple lovituri peste diferite părți ale corpului, urmare la ce victima a decedat la spital”, se arată în nota informativă.

În acest context, a fost inițiată o cauză penală conform art 151 alin. (1) al Codului Penal „Vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care care a dus la decesul victimei”, cee prevede pedeapsa cu închisoarea pentru un termen de la 10 la 12 ani.

„Ulterior, bărbatul se eschiva de a se prezenta la organele de drept, fapt pentru care a fost anunțat în căutare de către Inspectoratul de Poliție a sectorului Ciocana”.

Astfel, în urma a măsurilor speciale de investigație și urmărire penală întreprinse de către forțele de ordine individul a fost reținut într-o localitate din raionul Ialoveni, iar Judecătoria Chișinău sediul Ciocana a emis pe numele bărbatului mandat de arest pentru 30 zile, în penitenciar.

#mandat de arest #masuri de investigatie #organe de drept #vatamare corporala

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.