Curs valutar
  • EUR
    20.0905
    -0.0244%
  • USD
    17.9476
    -0.4953%
  • RUB
    0.2228
    -0.4937%
  • RON
    3.7628
    0.0691%
  • UAH
    0.3958
    -0.0505%

Toate știrile

02 noiembrie 2026

VIDEO La Tocuz, oamenii achită pentru apă contaminată. Autoritățile cunosc situația, dar îi lasă să bea din ea

03 Apr. 2024, 17:33
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
03 Apr. 2024, 17:33 // Societate //  Elena Putregai

Locuitorii din satul Tocuz, raionul Căușeni, se bat cu morile de vânt. Mai mulți ani la rând apa care curge prin robinetele din casă este întunecată la culoare și are un miros insuportabil. Sătenii care achita 20 de lei pentru un metru cub de apă afirmă că, deși au apelat de nenumărate ori la Primărie, problema rămâne nerezolvată. Autoritățile locale confirmă acest lucru și susțin că eforturile depuse de ei în ultimii ani nu dau rezultate, transmite Studio-L.

Astăzi peste 95% din locuitorii satului Tocuz au apă la robinete, mai exact 1690 de gospodării. Oamenii au ajuns la limita răbdării și nu mai știu unde să se adreseze. Cei de la Primărie spun că încearcă să rezolve problema, dar că situația rămâne neschimbată.

Veaceslav Digol este medic epidemiolog la Centrul de Sănătate publică Căușeni. Înarmat cu mai multe eprubete de laborator, acesta a prelevat probe din apeductul central al localității, din toate cele trei sectoare ale satului. În ultimele două decenii au fost mai multe decizii la nivel local prin care s-au alocat surse financiare pentru prelungirea rețelelor de apeduct.

Conectarea locuitorilor satului Tocuz la rețeaua centralizată de apeduct a început încă în anul 2002. Timp de 20 de ani în localitate au apărut 4 fântâni arteziene de la care erau unite rețelele. În anul 2019 autoritățile au reușit să asigure cu apă potabilă peste 90 la sută din localnici, adică peste o mie de gospodării din toate colțurile satului, neconectate au rămas doar gospădăriile părăsite, potrivit primarului care afirmă că în ultimii ani au fost construiți peste 3 km de rețea în valoare de circa 100 de mii de lei. În iulie 2023 autoritățile locale au decis să aloce încă 83 de mii 891 de lei pentru procurarea echipamentelor tehnice pentru apeduct.

Rețelele au fost construite, pompele instalate, însă calitatea apei care vine din fântânile arteziene și bazinele de acumulare nu este conformă. Primarul satului Tocuz, Alexandru Țurcanu, știe problema. Acesta susține că toate încercările de a crește calitatea apei au eșuat, unica soluție ar fi construcția altor fântâni arteziene și proiectul „Satul European” la care a depus deja documentele.

Rezultatele analizelor de laborator prelevate de Centrul de Sănătate publică arată că problema necesită o rezolvare urgentă, iar această situație ar putea să escaladeze oricând într-o criză majoră de sănătate publică și de mediu.
Rezultatele obținute de la Centrul de Sănătate publică Căușeni arată că în toate cele 113 localități din raioanele Anenii Noi, Căușeni și Ștefan Vodă nu există apă potabilă care ar corespunde indicatorilor chimici. S-au înregistrat depășiri la indicatori precum Fluor, Bor, hidrogen sulfurat, amoniu, nitriți sau duritatea totală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Nov. 2026, 19:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
02 Nov. 2026, 19:09 // Slider //  Victoria Laur

Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie reorganizat și absorbit de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Prevederea se conține în nota informativă a unui proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de deputatul Virgiliu Pâslariuc.

Inițiativa prevede modificarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și a Legii privind Fondul național al culturii. Astfel, referințele la Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie înlocuite cu cele la Centrul Național de Cultură Tradițională, iar atribuțiile privind identificarea, documentarea, cercetarea și expertizarea științifică a patrimoniului cultural imaterial și etnografic vor fi reglementate în mod corespunzător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform autorului, reorganizarea este motivată de faptul că activitatea Institutului Patrimoniului Cultural ține în principal de domeniul cercetării, aflat în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării. Deși Ministerul Culturii exercită calitatea de fondator al institutului, finanțarea acestuia este asigurată prin intermediul Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, absorbția de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” ar urma să integreze activitatea de cercetare într-un cadru instituțional corespunzător profilului său, se arată în nota informativă a proiectului.

Inițiativa urmărește consolidarea sistemului național de cercetare și inovare în domeniul patrimoniului cultural, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor instituționale, financiare și administrative, transmite IPN.

Pentru anul 2026, bugetul aprobat inițial pentru Institutul Patrimoniului Cultural a fost de 11,68 milioane de lei, fiind majorat ulterior la 11,89 milioane de lei. Până la elaborarea notei de fundamentare, instituția cheltuise 7,61 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 64% din resursele financiare precizate.