„Imnul României este operă muzicală de excepție”, declară Lia Anton, președinta Asociației YUFest, care organizează la Chișinău, al doilea an consecutiv, Ziua Imnului. În acest an, la concertul de muzică clasică pot fi ascultați tenorii români Andrei Fermeșanu, Andrei Apreotesei și Andrei Guzgă.

Organizația pe care o conduce Lia Anton vrea să creeze o tradiție prin organizarea evenimentului. Pe lângă artiștii români, pe scena din curtea Muzeului Național de Istorie vor cânta și Orchestra Simfonică Naţională a Companiei „Teleradio – Moldova”, Orchestra model a Inspectoratului General de Carabinieri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și corul Capriccio.

„Suntem în plin toi de repetiții. Sunt mândră că am reușit să aducem eveniment de așa anvergură la Chișinău. (…) Este liberă intrarea pentru toți cei care iubesc muzica, pentru toți cei care se identifică cu un eveniment cultural, pentru cei care vor să celebreze alături de noi Ziua Imnului României la Chișinău”, a spus Lia Anton în studioul RLIVE TV.

Organizatorii Zilei Imnului României susțin că impactul de anul trecut a fost unul frumos, iar în 2024 și-au propus să marcheze evenimentul prin prisma creației artistice. Lia Anton a precizat în studioul RLIVE TV că, deși contextul politic este sensibil, ceea ce ne rămâne în comun este tradiția, arta și cultura, care nu au hotar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Cu anii trec și supărările politice, se schimbă. Cultura și tradițiile sunt singurele elemente pe care le poți transporta în timp. Imnul nu face decât să îndemne oamenii la unitate, curaj, frăție, bunătate în același popor. (…) Că suntem separați geografic este doar o chestie de moment. Dacă o să cultivăm oamenii să își păstreze identitate, asta se va transmite prin generații”, a spus președinta YUFest.

Organizația are planuri ambițioase și este deschisă parteneriatelor cu instituțiile publice, pentru a aduce Ziua Imnului României în cât mai multe localități din Republica Moldova, pe măsură ce numărul spectatorilor care se adună la eveniment crește.

Grupul de presă Realitatea este partener media al Zilei Imnului României, desfășurată la Chișinău. Evenimentul de la Muzeul Național de Istorie va fi difuzat în direct la RLIVE TV, pe rlive.md și pe platformele social media pe care le deținem.

#concert #Lia Anton #opera de arta #YuFest #Ziua Imnului Romaniei

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.