La aproape două zile de la începutul scandalului privind alegerile locale din municipiul Bălți și excluderea Marinei Tauber din cursa electorală într-o primă instanță, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco vine cu o primă reacție în acest sens.

Indiferent de cât de mulți bani ar avea unii indivizi, instituțiile statului trebuie să riposteze în caz că aceștia calcă în picioare legea și bunul simț. Mai ales dacă banii sunt furați de la acest popor necăjit. Nu pot grupurile de interese sau oligarhice să fie mai puternice decât Statul. Ceea ce am văzut la Bălți ieri şi azi arată că încă avem multe de făcut pentru a ne proteja Statul. Este principala noastră sarcină în cei 4 ani de guvernare – să construim instituții, să întărim Statul şi să distrugem grupurile criminale, care îi subminează autoritatea, a scris Litvinenco pe Facebook.

Realitatea.md amintește că Judecătoria Bălți a decis sâmbătă, 4 decembrie, eliminarea candidatului partidului „Șor”, Marina Tauber din cursa electorală de la Bălți. În cele din urmă, Marină Tauber a contestat decizia la Curtea de Apel Bălți. Ședința are loc chiar în acest moment.

La 1 decembrie, Comisia Electorală Centrală a solicitat, printr-o Hotărâre, Judecătoriei Bălți scoaterea Marinei Tauber, candidata Partidului Politic ȘOR, din cursa electorală pentru funcția de primar al municipiului Bălți. Decizia CEC vine după ce Nicolai Grigorișin, candidatul independent care urma să se dueleze cu Tauber în turul doi pentru Primăria de la Bălți, a solicitat CEC-ului să verifice rapoartele de cheltuieli depuse de către Marina Tauber, acuzând mai multe nereguli.

Miercuri, 1 decemrbie, membrii CEC au constatat că Marina Tauber a utilizat în campania electorală fonduri financiare și materiale nedeclarate folosite pentru hrana simpatizanților și activiștilor care au susținut-o în campania pentru primul tur de scrutin, de cel puțin 34 260 de lei, astfel depășind plafonul maxim stabilit de CEC, cu cel puțin 9 514 lei. A doua zi, pe data de 2 decemrbie, Marina Tauber a contestat la Curtea de Apel Chișinău decizia CEC privind excluderea sa din cursa electorală. Ieri, 3 decemrbie, Judecătoria Bălți, în frunte cu magistrata Natalia Costaș e examinat solicitarea CEC. Ședința a durat mai multe de 20 de ore.

#Marina Tauber #Sergiu Litvinenco

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.