Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, afirmă că nu știe despre decizia CEDO, care prevede ca statele membre ale Consiliului Europei ar trebui să recunoască și să protejeze familiile formate din persoane de același sex. Se pare că oficialul a aflat despre hotărâre în studioul ProTV, dar acesta promite să se documenteze la subiect.

Litvinenco a ezitat să spună dacă în Moldova vor putea fi legalizate relațiile cuplurilor LGBT. El a întrebat dacă dosarul vizează Republica Moldova și a rugat să i se ofere informațiile necesare, pentru a se documenta.

„Nu cunosc speța. Trebuie să mă informez și să revin. (…) Mi-a scăpat. Este pe cazul Republicii Moldova? O să mă informez și o să revin. Nu cunosc speța. Nu am citit hotărârea CEDO, respectiv nu sunt în măsură la moment să vă dau un răspuns. Neapărat să îmi dați datele”, a spus Litvinenco.

Cât șeful de la Justiție nu cunoaște despre decizia CEDO, Mitropolia a criticat-o deja. Clericii califică decizia drept una „strigătoare la cer pentru conștiința noastră ortodoxă”.

Cazul pe marginea căruia s-a pronunțat CEDO vizează Rusia și se referă la trei cupluri LGBT. În presa internațională acesta este numit „Fedotova și aliații versus Rusia”.Înainte de a merge în instanța internațională, persoanele au depus cereri pentru a-și oficializa relațiile la trei oficii de stare civilă, însă au primit refuz. Solicitanții acuzau că au fost discriminați din cauza orientărilor lor sexuale.

#decizie CEDO #legalizare #LGBT #Litvinenco #minsitrul justiției

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.