Judecătoarea Liubovi Brînza, magistrata vizată în așa-numitul „dosar al magistratelor”, revine în sistem. Decizia a fost luată de plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în ședința de miercuri, 9 august curent. Magistrata va fi reîncadrată în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău (CA).

Au fost cinci voturi pro și zero voturi împotrivă.

„Se admite parțial cererea judecătorului Liubovi Brînza referitor la repunerea în funcție și în toate drepturile avute anterior. Se anulează suspendarea din funcție a judecătorului Liubovi Brînza dispusă prin hotărârea CSM nr.454/22 din 23 octombrie 2018. Se dispune reluarea de către Liubovi Brînza a activității de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Prezenta hotărâre poate fi contestată la Curtea de Apel Chișinău în termen de 30 de zile”, a declarat Sergiu Caraman, președintele interimar al CSM.

O cerere similară a depus și judecătoarea Svetlana Tizu, vizată în același „dosar al magistratelor”. Plenul CSM a amânat însă examinarea subiectului pentru o altă ședință.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit anticoruptie.md, „Dosarul magistratelor”, în care au fost implicate zece persoane, cinci judecători, un procuror, un avocat, un asistent judiciar, un medic și un inculpat într-un alt dosar, a fost trimis în judecată de către Procuratura Anticorupție (PA) în aprilie 2019. Toate cele zece persoane au fost reținute în octombrie 2018, într-un dosar de corupție.

Procurorii le învinuiau pe judecătoarele de la Curtea de Apel Chișinău și de la Judecătoria Centru că ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari, pentru a emite decizii favorabile în mai multe cauze penale aflate în examinare

Anticoruptie.md a scris magistratele Svetlana Tizu, Liubovi Brînza, Ludmila Ouș și Galina Moscalciuc au fost achitate de sub învinuirea de corupere pasivă, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. De asemenea, judecătoarele au primit sentințe de achitare pe capătul de acuzare de pronunțare a unei decizii ilegale, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Judecătoarea Victoria Hadîrca a fost achitată de sub învinuirea de trafic de influență, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Singurul care a primit o sentință de condamnare în dosarul magistratelor este Vitalii Furtuna, asistentul judecătoarei Liubovi Brînza. El a fost recunoscut vinovat de trafic de influență și i-a fost stabilită o pedeapsă cu închisoare pe un termen de trei ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Pedeapsa însă a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de trei ani.

#CSM #hotarare #judecatoare #Liubovi Brînza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china