Judecătoarea Liubovi Brînza, magistrata vizată în așa-numitul „dosar al magistratelor”, revine în sistem. Decizia a fost luată de plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în ședința de miercuri, 9 august curent. Magistrata va fi reîncadrată în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău (CA).

Au fost cinci voturi pro și zero voturi împotrivă.

„Se admite parțial cererea judecătorului Liubovi Brînza referitor la repunerea în funcție și în toate drepturile avute anterior. Se anulează suspendarea din funcție a judecătorului Liubovi Brînza dispusă prin hotărârea CSM nr.454/22 din 23 octombrie 2018. Se dispune reluarea de către Liubovi Brînza a activității de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Prezenta hotărâre poate fi contestată la Curtea de Apel Chișinău în termen de 30 de zile”, a declarat Sergiu Caraman, președintele interimar al CSM.

O cerere similară a depus și judecătoarea Svetlana Tizu, vizată în același „dosar al magistratelor”. Plenul CSM a amânat însă examinarea subiectului pentru o altă ședință.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit anticoruptie.md, „Dosarul magistratelor”, în care au fost implicate zece persoane, cinci judecători, un procuror, un avocat, un asistent judiciar, un medic și un inculpat într-un alt dosar, a fost trimis în judecată de către Procuratura Anticorupție (PA) în aprilie 2019. Toate cele zece persoane au fost reținute în octombrie 2018, într-un dosar de corupție.

Procurorii le învinuiau pe judecătoarele de la Curtea de Apel Chișinău și de la Judecătoria Centru că ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari, pentru a emite decizii favorabile în mai multe cauze penale aflate în examinare

Anticoruptie.md a scris magistratele Svetlana Tizu, Liubovi Brînza, Ludmila Ouș și Galina Moscalciuc au fost achitate de sub învinuirea de corupere pasivă, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. De asemenea, judecătoarele au primit sentințe de achitare pe capătul de acuzare de pronunțare a unei decizii ilegale, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Judecătoarea Victoria Hadîrca a fost achitată de sub învinuirea de trafic de influență, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Singurul care a primit o sentință de condamnare în dosarul magistratelor este Vitalii Furtuna, asistentul judecătoarei Liubovi Brînza. El a fost recunoscut vinovat de trafic de influență și i-a fost stabilită o pedeapsă cu închisoare pe un termen de trei ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Pedeapsa însă a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de trei ani.

#CSM #hotarare #judecatoare #Liubovi Brînza

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.