Într-un interviu, Alecsandr Lukașenko a amenințat Ucraina și a declarat că armata rusă ar putea să ajungă în regiunea din stânga Nistrului pentru a le îngrădi ucrainenilor accesul la Marea Neagră. Acest lucru se va întâmpla „dacă Ucraina nu va merge la negocieri de pace”. Potrivit lui, războiul din Ucraina putea fi evitat. Totodată, liderul de la Minsk este de părere că țara sa trebuie implicată în discuțiile de pace, fiind considerată „co-agresor”.

Lukașenko a declarat că Ucraina ar putea să își piardă toate teritoriile dacă va continua să lupte cu Federația Rusă. Liderul de la Minsk a venit la interviu cu o hartă și a arătat ce scenarii îi sunt pregătite Ucrainei, dacă războiul va continua.

„Rusia are 250 de mii de voluntari, înarmați cu cele mai moderne echipamente. Dacă Ucraina nu se oprește acum, ei vă vor tăia accesul din partea Republici Moldova. Vor veni prin Transnistria și vor tăia accesul Ucrainei de aici (la Marea Neagră)”, a spus el.

Lukașenko este un aliat de lungă durată al lui Putin. Belarus, care se află la vest de Rusia, la granița lungă de nord a Ucrainei, a ajutat Rusia să lanseze invazia inițială a Ucrainei în februarie 2022, permițând trupelor de la Kremlin să intre în Ucraina dinspre nord.

#Aleksandr Lukașenko #interviu #Moldova #războiul

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.