Primele 30 de minute ale conversației dintre Prigojin și Lakașenko au fost exclusiv „în limbaj obscen”. Despre asta a dezvăluit marți, 27 iunie curent, președintele Belarusului. El l-a avertizat pe fondatorul Wagner că nimeni nu-i va da pe Șoigu și Gherasimov, și că dacă va merge la Moscova, va fi „zdrobit ca un gândac”.

Directorul FSB Alexander Bortnikov a participat la negocieri în prima etapă. Potrivit lui Lukașenko, el și fondatorul Wagner au telefonat în jurul orei 11:00. Prigojin a fost sunat la telefon de ministrul adjunct al apărării Yunus-Bek Yevkurov, care se afla la sediul districtului militar de sud din Rostov-pe-Don, ocupat de mercenari.

„Uite, președintele Belarusului sună, vrei să vorbești?” – „Voi fi cu Alexandru Grigorievici”. Le aud conversația. A ridicat telefonul. Conversația este euforică. Evgheni este într-o euforie completă”, a spus Lukașenko. „Am vorbit pentru prima rundă timp de 30 de minute într-un limbaj obscen. Exclusiv. Erau de 10 ori mai multe înjurături (le-am analizat ulterior) decât vocabularul normal. Desigur, și-a cerut scuze”, a adăugat președintele Belarusului.

Lukașenko i-a spus lui Prigojin că nimeni nu-i va da „nici pe Șoigu, nici pe Gherasimov”, iar președintele rus, Vladimir Putin, nu se va „întâlni cu el – nu va vorbi la telefon” în situația actuală.

„Dar noi vrem dreptate! Vor să ne sugrume! Vom merge la Moscova!” Eu spun: „La jumătatea drumului, pur și simplu te vor zdrobi ca pe un gândac. În ciuda faptului că trupele (Putin mi-a spus despre asta de mult timp) sunt deviate pe frontul corespunzător. Gândește-te, spun eu. „Nu” este o asemenea euforie”.

El a adăugat că l-a îndemnat pe Prigojin să oprească înaintarea coloanelor Wagner.

„L-am convins multă vreme. Și în cele din urmă a spus: „Știi, poți face ce vrei. Dar nu te supăra pe mine. Brigada este gata să fie transferată la Moscova”, a povestit Lukașenko cuvintele lui Prigojin.

Președintele belarus l-a avertizat pe fondatorul Wagner că Minsk este gata să apere Moscova ca în 1941.

„Aceasta nu se întâmplă numai pentru că aceasta este Patria noastră. Și pentru că, Doamne ferește, această tulburare avea să se extindă în toată Rusia, iar condițiile preliminare pentru aceasta erau colosale, noi eram următorii ”, a explicat Lukașenko.

În dimineața zilei de 24 iunie, Prigojin a anunțat că mercenarii Wagner controlau instalațiile militare din Rostov-pe-Don, vor „merge la Moscova” și a cerut ca șeful Ministerului Apărării, Serghei Șoigu, și șeful Generalului Personalul, Valeri Gerasimov, să le fie predat. Cu câteva ore mai devreme, el a acuzat „conducerea militară” rusă că a lovit tabăra Wagner. Ministerul Apărării a negat acuzațiile sale și le-a numit o provocare. Omul de afaceri a fost acuzat de organizarea unei rebeliuni armate (articolul 279 din Codul penal), iar Putin l-a acuzat de trădare.

Președintele Rusiei a discutat despre ce se întâmplă cu Lukașenko. Potrivit Kremlinului, în timpul conversației liderul belarus s-a oferit să devină mediator în negocieri. Secretarul de presă al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, a explicat că Lukașenko îl cunoaște personal pe Prigojin de aproximativ 20 de ani.

Spre seară, negocierile s-au încheiat: Prigojin a anunțat că coloanele Wagner s-au oprit la aproximativ 200 km de Moscova și se întorc în taberele din spate. Kremlinul a raportat că dosarul împotriva lui Prigojin în temeiul articolului privind rebeliunea armată (articolul 279 din Codul penal) va fi abandonat, adică mercenarii nu vor fi urmăriți penal, iar omul de afaceri însuși va putea pleca în Belarus.

Luptătorilor Wagner care nu au participat la aceste evenimente li s-a oferit de către Putin să rămână în Rusia, semnând un contract cu Ministerul Apărării al Rusiei sau cu o altă agenție de aplicare a legii, să își dea demisia sau „să meargă în Belarus”.

Pe 27 iunie, FSB a anunțat că dosarul rebeliunii a fost închis. Ministerul rus al Apărării a anunțat apoi că Wagner se pregătește să transfere echipament militar greu către unitățile Forțelor Armate Ruse.

Și Putin e acolo? Avionul lui Prigojin a aterizat în Belarus, iar peste 18 minute – o aeronavă din Sankt-Petersburg

#Alexandr Lukașenko #Belarus #Evgheni Prigojin #Negocieri #rebeliune #Rusia #Vladimir Putin #Wagner

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.