Decizia de impozitare cu 24% (fond social) a tichetelor de masă electronice (TME) în anul 2020 a avut consecințe semnificative asupra beneficiarilor din Republica Moldova. De atunci, 53% dintre companii au încetat să mai ofere tichete de masă angajaților, iar numărul beneficiarilor a scăzut cu 40%.

Subeictul a fost discutat în cadrul unei conferințe de presă, organizată de către Camera de Comerț și Industrie Franța-Moldova (CCIFM), Asociația Investitorilor din România și Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Specialiștii au prezentat rezultatele unui studiu privind tichetele de masă, datele demonstrând că doar 6,5% dintre salariații din Moldova beneficiază în prezent de tichetele de masă electronice.

Astfel, s-a constatat că impozitarea a afectat grav sistemul de tichete, dar și a lovit asupra întreprinderilor mici și mijlocii, acestea renunțând la acordarea tichetelor de masă pentru angajații lor, afirmă autorii cercetării.

Totodată, rezultatele mai arată că aproximativ 89% dintre angajați văd tichetele de masă ca fiind cea mai bună formă de a oferi prânzul de către angajator. Acest punct de vedere este împărtășit, în special, de angajații companiilor care acordă aceste tichete. În context, 76% dintre angajați percep tichetele drept o creștere a veniturilor personale.

Potrivit rezultatelor studiului, respondenții au declarat că aceste tichete le-au permis să cumpere mâncare de o calitate mai bună. În plus, 75% dintre angajați sunt extrem de mulțumiți de acest beneficiu extra-salarial. Datele mai arată că tichetele de masă presupun beneficii colaterale care permit o atmosferă mai bună în interiorul companiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Deși din februarie 2022, valoarea impozabilă a tichetelor de masă a crescut de la 45 la 70 de lei, valoarea medie a unui tichet s-a mărit nesemnificativ, de la 40,3 lei la 50 de lei. Astfel, chiar dacă companiile au posibilitatea să ofere tichete cu o valoare mai mare angajaților săi, majoritatea nu au mărit cuantumul pentru un tichet, pentru a nu fi impozitate și mai mult. Astfel, majoritatea companiilor nu sunt de acord cu impozitarea TME și ar prefera ca acestea să rămână neimpozitate sau, cel puțin, și-ar dori reducerea la 24% la 12% a impozitului”, arată rezultatele cercetării.

Autorii studiului consideră ca încasările indirecte din TVA și alte impozite pot să acopere valoarea de 24% a impozitului la fondul social. Utilizarea tichetelor de masă favorizează creșterea veniturilor bugetului public național din TVA, reieșind din considerentul că utilizarea tichetelor de masă se face doar în cadrul rețelei de comercianți-plătitori de TVA. În consecință, un leu cheltuit cu utilizarea tichetului de masă aduce cel puțin 23 de bani, din care TVA reprezintă 14,65%, iar celelalte reprezintă taxele și impozitele salariale.

Din aprilie 2018 până în aprilie 2023, s-au acordat tichete de masă în valoare de 1,48 de miliarde de lei. În anul 2022, suma totală a reprezentat 376,5 milioane de lei sau 0,4% din valoarea totală a comerțului cu amănuntul din anul trecut.

Tichetele de masă reprezintă unul dintre cele mai răspândite beneficii extra-salariale la nivel internațional. Printre cele mai importante avantaje se numără creșterea motivației și performanței echipei, reducerea absenteismul la locul de muncă, optimizarea bugetului și a timpului, dar și asigurarea unui trai mai bun al angajaților și creșterea calității alimentației.

#angajator #beneficiari #impozit #studiu #tichete de masă

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.