VIDEO Impactul impozitării tichetelor de masă: A scăzut cu peste 40% numărul de beneficiari

Decizia de impozitare cu 24% (fond social) a tichetelor de masă electronice (TME) în anul 2020 a avut consecințe semnificative asupra beneficiarilor din Republica Moldova. De atunci, 53% dintre companii au încetat să mai ofere tichete de masă angajaților, iar numărul beneficiarilor a scăzut cu 40%.

Subeictul a fost discutat în cadrul unei conferințe de presă, organizată de către Camera de Comerț și Industrie Franța-Moldova (CCIFM), Asociația Investitorilor din România și Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Specialiștii au prezentat rezultatele unui studiu privind tichetele de masă, datele demonstrând că doar 6,5% dintre salariații din Moldova beneficiază în prezent de tichetele de masă electronice.

Astfel, s-a constatat că impozitarea a afectat grav sistemul de tichete, dar și a lovit asupra întreprinderilor mici și mijlocii, acestea renunțând la acordarea tichetelor de masă pentru angajații lor, afirmă autorii cercetării.

Totodată, rezultatele mai arată că aproximativ 89% dintre angajați văd tichetele de masă ca fiind cea mai bună formă de a oferi prânzul de către angajator. Acest punct de vedere este împărtășit, în special, de angajații companiilor care acordă aceste tichete. În context, 76% dintre angajați percep tichetele drept o creștere a veniturilor personale.

Potrivit rezultatelor studiului, respondenții au declarat că aceste tichete le-au permis să cumpere mâncare de o calitate mai bună. În plus, 75% dintre angajați sunt extrem de mulțumiți de acest beneficiu extra-salarial. Datele mai arată că tichetele de masă presupun beneficii colaterale care permit o atmosferă mai bună în interiorul companiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Deși din februarie 2022, valoarea impozabilă a tichetelor de masă a crescut de la 45 la 70 de lei, valoarea medie a unui tichet s-a mărit nesemnificativ, de la 40,3 lei la 50 de lei. Astfel, chiar dacă companiile au posibilitatea să ofere tichete cu o valoare mai mare angajaților săi, majoritatea nu au mărit cuantumul pentru un tichet, pentru a nu fi impozitate și mai mult. Astfel, majoritatea companiilor nu sunt de acord cu impozitarea TME și ar prefera ca acestea să rămână neimpozitate sau, cel puțin, și-ar dori reducerea la 24% la 12% a impozitului”, arată rezultatele cercetării.

Autorii studiului consideră ca încasările indirecte din TVA și alte impozite pot să acopere valoarea de 24% a impozitului la fondul social. Utilizarea tichetelor de masă favorizează creșterea veniturilor bugetului public național din TVA, reieșind din considerentul că utilizarea tichetelor de masă se face doar în cadrul rețelei de comercianți-plătitori de TVA. În consecință, un leu cheltuit cu utilizarea tichetului de masă aduce cel puțin 23 de bani, din care TVA reprezintă 14,65%, iar celelalte reprezintă taxele și impozitele salariale.

Din aprilie 2018 până în aprilie 2023, s-au acordat tichete de masă în valoare de 1,48 de miliarde de lei. În anul 2022, suma totală a reprezentat 376,5 milioane de lei sau 0,4% din valoarea totală a comerțului cu amănuntul din anul trecut.

Tichetele de masă reprezintă unul dintre cele mai răspândite beneficii extra-salariale la nivel internațional. Printre cele mai importante avantaje se numără creșterea motivației și performanței echipei, reducerea absenteismul la locul de muncă, optimizarea bugetului și a timpului, dar și asigurarea unui trai mai bun al angajaților și creșterea calității alimentației.

#tichete de masă #angajator #beneficiari #impozit #studiu

Europa ar trebui să-și crească stocurile de echipamente critice și să încurajeze populația să aibă provizii suficiente pentru cel puțin 72 de ore în caz de criză, a transmis miercuri, 26 martie curent, Comisia Europeană, relatează agerpres.ro.

Comisia a declarat în noua sa strategie de pregătire pentru crize și amenințări că UE se pregătește pentru riscuri, precum dezastre naturale, atacuri cibernetice și crize geopolitice, inclusiv posibilitatea unei agresiuni armate împotriva țărilor membre.

„Familiile care trăiesc în zone inundabile ar trebui să știe ce să facă atunci când apele cresc. Sistemele de avertizare timpurie pot preveni ca regiunile afectate de incendii să piardă timp prețios”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată într-un comunicat.

Strategia se concentrează pe îmbunătățirea sistemelor de avertizare timpurie, pe asigurarea continuității serviciilor esențiale, precum asistența medicală și apa potabilă, și pe sprijinirea cetățenilor de a se pregăti pentru a răspunde la situații de criză.

Hadja Lahbib, comisarul european pentru pregătire și gestionarea crizelor, a declarat că îngrijorările diferă în rândul țărilor din blocul comunitar, dar că toți cetățenii ar trebui să depună eforturi pentru a fi pregătiți pentru situații de urgență.

„Gata pentru orice – acesta trebuie să fie noul nostru mod de viață european”, a scris Hadja Lahbib într-o postare pe platforma X.

Comisia „va elabora acum linii directoare pentru a atinge o autosuficiență a populației de minim 72 de ore”, conform planului noii strategii a UE.

Într-un video postat pe rețelele sociale, Lahbib a enumerat proviziile esențiale pentru a supraviețui 72 de ore într-o situație de criză – alimente și apă, o lanternă, o baterie externă, un radio, bani în numerar și medicamente.