Fostul deputat și ex-director al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, susține că nu i s-a propus să facă parte din următorul cabinet de miniștri, însă ar fi acceptat să devină ministru al Agriculturii doar dacă s-ar fi creat anumite condiții în acest sens. „Trebuie să fie un guvern pro-european, care înțelege, în același timp, interesul național și nu aleargă pentru a pune bife în negocierile cu UE”, a comunicat Slusari. Totodată, el a spus că viziunile sale în agricultură „sunt diametral opuse” modelului propus acum. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „RealPolitik” de la NewsMaker.md.

În timpul emisiunii, Slusari a spus că nu știe cât de corectă a fost decizia de a lăsa ministrul agriculturii din Guvernul Recean și în „Guvernul Munteanu”. „Am văzut că sunt multe pretenții din partea unor asociații. Ei au dorit ca această întrebare să fie coordonată cu ei. (…) Mi se pare că dacă domnul Munteanu, dacă ar fi avut timp, ar fi căutat o altă candidatură. (…) Eu cred că sunt câțiva oameni în țară care au experiență și ar fi putut fi miniștri ai agriculturii”, a adăugat el.

În continuare, Slusari a spus că nu i s-a propus să facă parte din componența noului cabinet de miniștri, însă a precizat în ce condiții ar fi acceptat această funcție.

„Eu niciodată nu am fugit de responsabilitate și niciodată nu am alergat după funcții. Dacă s-ar fi creat condiții, ar fi fost echipa care mi s-ar fi potrivit, aici trebuie să fie un guvern pro-european, care înțelege, în același timp, interesul național și nu aleargă pentru a pune bife în negocierile cu Uniunea Europeană. (…) Dacă ar fi fost un asemenea guvern… viziunile mele în agricultură sunt diametral opuse față de modelul propus acum… și dacă acest model ar fi fost aprobat, eu m-aș fi dus ministru al agriculturii. (…) Ei și mai departe vor, după cum văd în program și în componența guvernului, să continuă aceeași practică în agricultură. Pe mine nimeni nu m-a sunat, nu m-a întrebat, dar singur n-am să mă impun niciodată”, a comunicat Slusari.

Amintim că, în mai 2025, Slusari declara că este dispus să ocupe funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare într-un guvern pro-european, după alegerile parlamentare din toamnă.

Pe 31 octombrie, candidatul desemnat la funcția de premier, Alexandru Munteanu, va cere votul de încredere al deputaților. El se va prezenta în Parlament împreună cu cei care ar urma să facă parte din noul cabinet de miniștri și va prezenta programul de guvernare. Pe 28 octombrie, Alexandru Munteanu a prezentat lista tuturor miniștrilor care ar urma să facă parte din viitorul cabinet. Potrivit acesteia, opt miniștri din Guvernul Recean și-ar putea păstra funcțiile. Munteanu a prezentat și „programul de Activitate al Guvernului „UE, Pace, Dezvoltare”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandr Slusari #ministrul agriculturii

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.