Legislativul proaspăt ales și-a început activitatea. Din cei 101 deputați, 55 fac parte din Partidul Acțiune și Solidaritate, iar 46 reprezintă o opoziție pestriță, formată din cinci fracțiuni parlamentare. Primele ședințe nu au întârziat să aducă discuții aprinse între guvernare și opoziție, semn că noua legislatură va fi una dinamică, dar și plină de provocări.

Noul Executiv se va confrunta cu provocări majore: economice, de securitate, dar și de reintegrare a celor două maluri ale Nistrului. Experții consideră că succesul reformelor va depinde nu doar de Guvern, ci și de nivelul de cooperare între putere și opoziție. Ar fi un semn de maturitate politică ca partidele parlamentare, indiferent de culoarea lor, să sprijine obiectivele de integrare europeană și dezvoltare durabilă ale țării.

În Programul de Guvernare „UE, Pace, Dezvoltare”, echipa lui Alexandru Munteanu a stabilit 16 priorități strategice pentru următorii ani. Printre cele mai importante promisiuni se numără: un salariu mediu de 25.000 de lei, 3.000 de kilometri de drumuri modernizate și investiții de 6 miliarde de lei în educație.

Programul propune o viziune clară: integrarea europeană, creșterea nivelului de trai și modernizarea economiei. Guvernul își propune să transforme Republica Moldova într-un stat modern, stabil și prosper, unde cetățenii să simtă efectele reformelor în viața de zi cu zi. Rămâne ca toate forțele politice să dea dovadă de responsabilitate și unitate, pentru ca prosperitatea să devină nu doar o promisiune, ci o realitate.

Cum apreciați debutul noii legislaturi? Credeți că actualul Parlament va reuși să lucreze eficient, în ciuda tensiunilor dintre putere și opoziție? În ce măsură opoziția va putea juca un rol constructiv în această legislatură?

Care este cea mai mare provocare pentru noul Executiv? Ce măsuri urgente ar trebui luate pentru a accelera reformele și a spori încrederea cetățenilor în instituțiile statului?

În ce fel poate Guvernul să comunice mai eficient cu societatea, pentru ca oamenii să înțeleagă sensul și beneficiile reformelor? Ce înseamnă maturitate politică în contextul actual?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 31 octombrie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Alecu Reniță, deputat în Primul Parlament al Moldovei Independente și Iurie Țap, fost deputat, care a îndeplinit și funcția de vicepreședinte al Legislativului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Realitatea te priveste

Președintele rus Vladimir Putin insistă ca Regatul Unit să înceteze să-și folosească capacitățile nucleare pentru a apăra alte țări europene. Cererea vine în contextul negocierilor de pace în Ucraina, scrie Digi24.

Potrivit publicației The Telegraph, această cerere a fost inclusă într-o listă de propuneri întocmită de reprezentanții ruși pentru negocierile menite să pună capăt războiului din Ucraina.

Sursa citată subliniază că Regatul Unit este singura țară europeană care utilizează submarine dotate cu arme nucleare pentru a asigura apărarea colectivă a NATO.

De notat că prim-ministrul britanic Andy Burnham a subliniat recent că securitatea Europei nu poate fi condiționată de acorduri cu Rusia.

Lista de cereri a Moscovei prevede, de asemenea, retragerea forțelor NATO din Europa de Est și din statele baltice, excluderea Finlandei din Alianță și angajamentul de a nu desfășura trupe occidentale în Ucraina, amintește publicația.

Liderul de la Kremlin este dispus să ia în considerare un armistițiu numai dacă aceste condiții sunt îndeplinite.

În plus, Moscova cere încetarea livrărilor occidentale de arme, echipament militar și alte bunuri către Ucraina. O altă condiție rusă este ca Ucraina să renunțe la perspectivele de aderare la NATO.

Kremlinul urmărește, de asemenea, să păstreze controlul asupra teritoriilor ucrainene ocupate după încheierea războiului. În schimb, Moscova ar fi dispusă să nu împiedice aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, cu condiția ca Kievul să nu participe la politica comună de apărare a blocului.

Anterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Putin dorește să redesenareze granițele Europei, având în vizor Finlanda și Suedia. Între timp, diplomatul rus Alexey Drobinin a declarat că Moscova este deschisă la încheierea unor pacte bilaterale de neagresiune cu țări membre ale NATO.

După cum subliniază și NYT, oficialii ruşi au arătat clar la Abu Dhabi că ruşii privesc în continuare Războiul Rece şi Blocul de la Varşovia condus de Uniunea Sovietică (în conformitate cu Tratatul de la Varşovia din 1955) drept un model pentru Europa postbelică actuală.

În acelaşi timp, potrivit unei surse a NYT, emisarii speciali ai preşedintelui SUA, Steve Witkoff şi Jared Kushner, le-au transmis reprezentanţilor ruşi că, de la sfârşitul anului 2021, multe lucruri s-au schimbat şi i-au îndemnat să „privească spre viitor”.

Cu toate acestea, în cadrul întâlnirii cu Putin de la Moscova, unde Witkoff şi Kushner s-au deplasat după încheierea negocierilor de la Abu Dhabi, liderul Kremlinului le-a spus americanilor că cererea Rusiei din 2021 privind retragerea trupelor NATO la poziţiile din 1997 reflectă în continuare „viziunea Rusiei asupra pilonilor arhitecturii de securitate”.