Trei persoane au fost reținute de oamenii legii după ce au fost depistate substanțe narcotice provenite din Polonia, puse în vânzare online și coordonate de un deținut din penitenciarul Pruncul. În cadrul operațiunii, autoritățile au ridicat aproximativ două kilograme de droguri de tip PVP și mefedronă.

Primul reținut este un tânăr de 20 de ani din Căușeni, cu rol de curier. Acesta închiriase un apartament în sectorul Botanica al Capitalei, de unde ar fi distribuit drogurile în diferite ascunzișuri, iar clienții achitau dozele prin portofelul electronic al grupului infracțional, utilizând terminalele de plată publice.

În baza probelor, autoritățile au efectuat percheziții în apartamentul curierului, ridicând aproximativ 700 de grame de „sare”. Acesta a fost plasat în arest pentru 30 de zile pe data de 14 ianuarie 2026.

Ulterior, au fost încătușați și alți doi membri ai grupului infracțional, ambii în vârstă de 58 de ani, care la începutul lunii februarie închiriaseră un apartament în sectorul Ciocana. Aceștia au fost prinși chiar în fața blocului, având asupra lor o geantă cu aproximativ 1,2 kg de mefedronă. De asemenea, cantități mai mici de droguri au fost descoperite și în mașina folosită de ei. Pe baza demersului procurorilor PCCOCS, celor doi li s-a aplicat arest preventiv pentru 30 de zile.

„Scopul arestului ține de continuarea eficientă a investigațiilor, astfel încât învinuiții să nu se ascundă de autorități şi să nu distrugă alte posibile probe, în vederea trimiterii dosarului în judecată şi condamnarea lor la închisoare, pentru un termen de până la 15 ani închisoare”, transmite Procuratura pentru Combaterea Criminalității și Cauze Speciale.

Capul grupării este un deținut din penitenciarul Pruncul, condamnat la șapte ani de închisoare tot pentru trafic de droguri. Din celula acestuia au fost ridicate dispozitive de stocare a informației, care vor fi supuse cercetării, precum și un pliculeț folosit la ambalarea substanțelor narcotice, ce conținea urme de droguri. Potrivit informațiilor din dosarul penal, deținutul coordona activitatea unui magazin de droguri pe aplicația mobilă Telegram, cu peste 1.600 de cumpărători.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Urmărirea penală continuă în vederea trimiterii dosarului penal în judecată, timp în care persoanele beneficiazæ de prezumția
nevinovăției, potrivit legii.

#persoane retinute #trafic de droguri

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija, scrie BANI.MD.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.